12 definiții pentru chichion


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chichion sn [At: CREANGĂ, GL. / P: ~chi-on / Pl: ? / E: ngr ϰηϰεών] (Reg) 1 Încurcătură. 2 Necaz. 3 Întâmplare neplăcută. 4 Bucluc.2

CHICHIÓN, chichioane, s. n. (Reg.) Întâmplare neplăcută; încurcătură, necaz, bucluc. [Pr.: -chi-on] – Din ngr. kikeón.

CHICHIÓN, chichioane, s. n. (Reg.) Întâmplare neplăcută; încurcătură, necaz, bucluc. [Pr.: -chi-on] – Din ngr. kikeón.

CHICHIÓN, chichioane, s. n. (Mai ales în legătură cu verbele «a intra», «a scăpa», «a băga», «a scoate» etc.) Întîmplare neplăcută, încurcătură, necaz, bucluc, belea. Bine c-am scăpat și din chichionul ista! La TDRG. M-am luat după capul său... Și acuma iaca în ce chichion am intrat. CREANGĂ, P. 84. În ce chichion m-a adus! CONTEMPORANUL, VII 498. Pare-mi-se c-am intrat în chichion. ALECSANDRI, T. 1637. – Pronunțat: -chi-on.

CHICHIÓN, chichioane, s. n. Întâmplare neplăcută; încurcătură, bucluc. [Pr.: -chi-on] – Ngr. kikeon.

CHICHIÓN ~oáne n. rar Situație complicată și neplăcută; necaz. [Sil. chi-chi-on] /<ngr. kikeón

chichion n. Mold. încurcătură, belea: iată în ce chichion am intrat CR. [Origină necunoscută].

chichión n., pl. oane (ngr. și vgr. kykeón, băutură amestecată, confuziune). Fam. Belea, încurcătură, neplăcere: intrase în alte chichioane (Neam. Rom. Lit. 2, 810), a intra în chichion, m’aĭ băgat în chichion. V. heltĭugă, huștĭulĭuc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chichión (reg.) (-chi-on) s. n., pl. chichioáne

chichión s. n. (sil. -chi-on), pl. chichioáne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CHICHIÓN s. v. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare.

chichion s. v. BELEA. BUCLUC. DANDANA. ÎNCURCĂTURĂ. NĂPASTĂ. NEAJUNS. NECAZ. NEMULȚUMIRE. NENOROCIRE. NEPLĂCERE. NEVOIE. PACOSTE. POCINOG. RĂU. SUPĂRARE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chichión (chichioáne), s. n. – Încurcătură, necaz, dificultate. Ngr. ϰυϰεών „confuzie” (Scriban, Arhiva, 1914, p. 132; Bogrea, Dacor., I, 262; Gáldi 163).

Intrare: chichion
  • silabație: chi-chi-on
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chichion
  • chichionul
  • chichionu‑
plural
  • chichioane
  • chichioanele
genitiv-dativ singular
  • chichion
  • chichionului
plural
  • chichioane
  • chichioanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

chichion

  • 1. regional Întâmplare neplăcută.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: belea bucluc necaz încurcătură 4 exemple
    exemple
    • Bine c-am scăpat și din chichionul ista! La TDRG.
      surse: DLRLC
    • M-am luat după capul său... Și acuma iaca în ce chichion am intrat. CREANGĂ, P. 84.
      surse: DLRLC
    • În ce chichion m-a adus! CONTEMPORANUL, VII 498.
      surse: DLRLC
    • Pare-mi-se c-am intrat în chichion. ALECSANDRI, T. 1637.
      surse: DLRLC

etimologie: