5 definiții pentru chiștoacă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chiștoc, ~oa smf [At: DICȚ. / V: chioștec2 / Pl: ~oci, ~oace / E: nct] 1-2 (Fam; arg) Băiat (fată) mic(ă) și îndesat(ă) Si: prichindel. 3 (Pop) Muc de țigară.

CHIȘTÓC, -OÁCĂ, chiștoci, -oace, s. n., s. m. și f. 1. S. n. Muc de țigară. 2. S. m. și f. Fig. Copil mic de statură și îndesat. [Pl. și: (1) chiștocuri.Var.: chiostéc s. n.] – Et. nec.

CHIȘTÓC, -OÁCĂ, chiștoci, -oace, subst. 1. S. n. Muc de țigară. 2. S. m. și f. Fig. Copil mic de statură și îndesat. [Pl. și: (1) chiștócuri.Var.: chiostéc s. n.] – Et. nec.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chiștoácă s. f., g.-d. art. chiștoácei; pl. chiștoáce

chiștoácă s. f., g.-d. art. chiștoácei; pl. chiștoáce

Intrare: chiștoacă
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chiștoa
  • chiștoaca
plural
  • chiștoace
  • chiștoacele
genitiv-dativ singular
  • chiștoace
  • chiștoacei
plural
  • chiștoace
  • chiștoacelor
vocativ singular
  • chiștoa
  • chiștoaco
plural
  • chiștoacelor

chiștoc, -oacă (copil) chiștoacă chiștoc

etimologie: