2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHELBE s. f. (Pop.) Boală care constă în căderea părului de pe cap în arii rotunde, care pot fuziona; peladă; p. gener. chelie, calviție. – Et. nec.

CHELBE s. f. (Pop.) Boală care constă în căderea părului de pe cap în arii rotunde, care pot fuziona; peladă; p. gener. chelie, calviție. – Et. nec.

chelbe sf [At: COSTINESCU / E: ns pbl chelbaș] (Reg) 1 Boală contagioasă a pielii capului, manifestată prin apariția de coji, care supurează și fac să cadă părul. 2 Bube provocate de lipsa de igienă. 3 (Pgn) Chelie.

CHELBE s. f. (Mold.) Boală contagioasă care atacă pielea capului, provocînd căderea părului. Oamenii se ung pe căp cu gaiță (gaz, petroleu) ca să le treacă chelbea. ȘEZ. III 174.

CHELBE s. f. (Reg.) Boală contagioasă care provoacă căderea părului. – Refăcut din chelbaș.

CHELBE f. Stare patologică a organismului care provoacă căderea parțială a părului de pe cap; peladă. /Din chelbaș

CHELBE s. f. (Mold.) Boală de piele a capului. Dedesubtul cușmii des șade ascunsă chelbile. B 1774, 15r. Etimologie: cf. lat. calvia; călbează, gălbează. Vezi și chelbos.

chelbe f. Mold. un fel de coajă pe cap (ce face să cază părul). [Derivat ulterior din chelbaș].

chélbe f. (d. chelbaș). Eczemă, bube care fac să cadă păru. Ce porțĭ, leleo, chelbea’n cap? Dacă-ĭ moda, ce să fac? (ironic la adresa celor ce poartă pălărie îld. broboadă). V. călina.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

chelbe (pop.) s. f., g.-d. art. chelbei

chelbe (pop.) s. f., g.-d. art. chelbei

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CHELBE s. v. calviție, chelie, peladă, pleșuvie.

chelbe s. v. CALVIȚIE. CHELIE. PELADĂ. PLEȘUVIE.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CHELBE, Gherghin, 1782 (AO XXI 143), < subst.; Chialbere, Șt. 1669 (Dam. Bogdan Acte mold.) < subst.

Intrare: Chelbe
Chelbe nume propriu
nume propriu (I3)
  • Chelbe
Intrare: chelbe
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chelbe
  • chelbea
plural
genitiv-dativ singular
  • chelbe
  • chelbei
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chelbesubstantiv feminin

  • 1. popular Boală care constă în căderea părului de pe cap în arii rotunde, care pot fuziona. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: peladă
    • format_quote Oamenii se ung pe cap cu gaiță (gaz, petroleu) ca să le treacă chelbea. ȘEZ. III 174. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.