5 intrări

Articole pe această temă:

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cenușiu, ~ie [At: NEGRUZZI S. I, 57 / Pl: ~ii / E: cenușă + -iu] 1 a De culoarea cenușei (1) Si: gri, sein, sur. 2-3 sm Cal sau câine cenușiu (1). 4 sf Ceață. 5 sf Zare. 6 a (Fig) Monoton. 7 a (Fig) Șters. 8-9 a Lipsit de personalitate sau culoare. 10 a (Îs) Eminență ~ie Personaj puternic și influent, (în politica unui stat) care determină din umbră și fără răspunderi, decizii hotărâtoare. 11 sn Culoare cenușie.

CENUȘÍU, -ÍE, cenușii, s. n., adj. 1. S. n. Culoare obținută prin suprapunerea în diferite proporții a culorilor alb și negru; sur, gri. 2. Adj. De culoarea cenușii; gri, bozafer. 3. Adj. Fig. Șters, lipsit de expresivitate. – Cenușă + suf. -iu.

CENUȘÍU, -ÍE, cenușii, s. n., adj. 1. S. n. Culoare obținută prin suprapunerea în diferite proporții a culorilor alb și negru; sur, gri. 2. Adj. De culoarea cenușii; gri, bozafer. 3. Adj. Fig. Șters, lipsit de expresivitate. – Cenușă + suf. -iu.

CENUȘÍU, -ÍE, cenușii, adj. De culoarea cenușii; sur, gri. Ca niște aripi de vulturi cenușii, se ridicau departe pădurile de fag. GALACTION, O. I 334. Nu mai poate să distingă culorile stofelor din vitrină. Parcă toate sînt cenușii. SAHIA, N. 98. Nu știu... Cînd se coboară în grădină, că-n biata floare cenușie Ce se ascunde umilită, e-atît parfum și poezie. ANGHEL, Î. G. 14. Numai ochii săi mișca, Vulturește-i alerga Pe cea zare cenușie, Lungă, tainică, pustie. ALECSANDRI, P. II 11. Cerul era turburat; nori groși se primblau ca niște munți pe el, lăsînd în urma lor o ceață cenușie. NEGRUZZI, S. 1 57. Materie cenușie v. materie. ♦ (Substantivat, n.) Culoarea sură. Boarea amiezii lungi mîna apa galbenă a grilelor pînă sub cenușiul pădurilor. CAMILAR, N. I 255. Mitrea sta singur, privind cenușiul zării către miazăzi. SADOVEANU, M. C. 11.

CENUȘÍU, -ÍE, cenușii, adj. De culoarea cenușii; gri. ♦ (Substantivat, n.) Culoarea cenușie. – Din cenușă + suf. -iu.

CENUȘÍU ~e (~i) și substantival 1) Care este de culoarea cenușii; sur; gri. 2) fig. Care nu se remarcă prin nimic; inexpresiv. [Sil. -nu-șiu] /cenușă + suf. ~iu

cenușiu a. de culoarea cenușie.

cenușíŭ, -íe adj. (d. cenușă). De coloarea cenușiĭ. V. sîngeap 2 și vînăt.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cenușíu2 s. n., art. cenușíul

cenușíu1 adj. m., f. cenușíe; pl. m. și f. cenușíi

cenușíu adj. m., f. cenușíe; pl. m. și f. cenușíi

cenușíu s. n., art. cenușíul

!stârc-cenușíu (bâtlan) s. m., pl. stârci-cenușíi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CENUȘÍU adj. 1. fumuriu, gri, plumburiu, sur, (rar) prăfuriu, (pop.) sein, șoreciu, (reg.) siv, (Munt.) fumur, (înv.) plumbiu, sângepiu, (turcism înv.) bozafer. (De culoare ~.) 2. întunecat, pământiu, (reg.) pământit, pământos. (O față ~.)

CENUȘIU adj. 1. fumuriu, gri, plumburiu, sur, (rar) prăfuriu, (pop.) sein, șoreciu, (reg.) siv, (Munt.) fumur, (înv.) plumbiu, sîngepiu, (turcism înv.) bozafer. (De culoare ~.) 2. întunecat, pămîntiu, (reg.) pămîntit, pămîntos. (O față ~.)

STÂRC-CENUȘIU-DE-NOÁPTE s. v. stârc-de-noapte.

STÂRC-CENUȘIU-MÍC s. v. corb-de-noapte, stârc-de-noapte.

stârc-cenușiu-de-noapte s. v. STÎRC-DE-NOAPTE.

stârc-cenușiu-mic s. v. CORB-DE-NOAPTE. STÎRC-DE-NOAPTE.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

GRAU, TREUER FREUND, IST ALLE THEORIE (germ.) cenușie este, iubite amice, orice teorie – Goethe, „Faust”, I: „Graum treuer Freund, ist alle Theorie. Und grün des Lebens goldner Baum” („Cenușie este, iubite amice, orice teorie / Și verde pomul vieții aurit”).

arată toate definițiile

Intrare: cenușiu (adj.)
cenușiu1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cenușiu
  • cenușiul
  • cenușiu‑
  • cenușie
  • cenușia
plural
  • cenușii
  • cenușiii
  • cenușii
  • cenușiile
genitiv-dativ singular
  • cenușiu
  • cenușiului
  • cenușii
  • cenușiei
plural
  • cenușii
  • cenușiilor
  • cenușii
  • cenușiilor
vocativ singular
plural
Intrare: cenușiu (s.n.)
substantiv neutru (N57)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cenușiu
  • cenușiul
  • cenușiu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cenușiu
  • cenușiului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: stârc-cenușiu
stârc-cenușiu substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stârc-cenușiu
  • stârcul-cenușiu
plural
  • stârci-cenușii
  • stârcii-cenușii
genitiv-dativ singular
  • stârc-cenușiu
  • stârcului-cenușiu
plural
  • stârci-cenușii
  • stârcilor-cenușii
vocativ singular
plural
Intrare: stârc-cenușiu-de-noapte
stârc-cenușiu-de-noapte substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stârc-cenușiu-de-noapte
  • stârcul-cenușiu-de-noapte
plural
  • stârci-cenușii-de-noapte
  • stârcii-cenușii-de-noapte
genitiv-dativ singular
  • stârc-cenușiu-de-noapte
  • stârcului-cenușiu-de-noapte
plural
  • stârci-cenușii-de-noapte
  • stârcilor-cenușii-de-noapte
vocativ singular
plural
Intrare: stârc-cenușiu-mic
stârc-cenușiu-mic substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stârc-cenușiu-mic
  • stârcul-cenușiu-mic
plural
  • stârci-cenușii-mici
  • stârcii-cenușii-mici
genitiv-dativ singular
  • stârc-cenușiu-mic
  • stârcului-cenușiu-mic
plural
  • stârci-cenușii-mici
  • stârcilor-cenușii-mici
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cenușiu (adj.)

  • 1. De culoarea cenușii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bozafer gri (adj.) sur 5 exemple
    exemple
    • Ca niște aripi de vulturi cenușii, se ridicau departe pădurile de fag. GALACTION, O. I 334.
      surse: DLRLC
    • Nu mai poate să distingă culorile stofelor din vitrină. Parcă toate sînt cenușii. SAHIA, N. 98.
      surse: DLRLC
    • Nu știu... Cînd se coboară în grădină, că-n biata floare cenușie Ce se ascunde umilită, e-atît parfum și poezie. ANGHEL, Î. G. 14.
      surse: DLRLC
    • Numai ochii săi mișca, Vulturește-i alerga Pe cea zare cenușie, Lungă, tainică, pustie. ALECSANDRI, P. II 11.
      surse: DLRLC
    • Cerul era turburat; nori groși se primblau ca niște munți pe el, lăsînd în urma lor o ceață cenușie. NEGRUZZI, S. 1 57.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Materie cenușie.
      surse: DLRLC
  • 2. figurat Lipsit de expresivitate.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: șters (adj.)

etimologie:

  • Cenușă + sufix -iu.
    surse: DEX '98 DEX '09

cenușiu (s.n.)

  • 1. Culoare obținută prin suprapunerea în diferite proporții a culorilor alb și negru.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: gri (s.n.) sur 2 exemple
    exemple
    • Boarea amiezii lungi mîna apa galbenă a grîielor pînă sub cenușiul pădurilor. CAMILAR, N. I 255.
      surse: DLRLC
    • Mitrea sta singur, privind cenușiul zării către miazăzi. SADOVEANU, M. C. 11.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Cenușă + sufix -iu.
    surse: DEX '98 DEX '09

stârc-cenușiu-de-noapte

etimologie: