2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

centrare sf [At: IOANOVICI, TEHN. 270 / Pl: ~rări / E: centra] 1 Centralizare (1). 2 Fixare a unei piese pentru a fi prelucrată, astfel încât axa ei de rotație să coincidă cu axul mașinii de prelucrat Si: centrat1 (2). 3 Orientare spre centru (2) Si: centrat1 (3). 4 Așezare simetrică față de un centru a unor obiecte Si: centrat1. 5 (Fig) Orientare a unei activități spre un anumit obiectiv Si: centrat1 (5). 6 (Spt) Trimitere a mingii în careul de la poarta adversă Si: centrat1 (6).

CENTRÁRE, centrări, s. f. Acțiunea de a centra; centraj. – V. centra.

CENTRÁRE, centrări, s. f. Acțiunea de a centra; centraj. – V. centra.

CENTRÁRE, centrări, s. f. Acțiunea de a centra. Centrarea roților.

CENTRÁRE, centrări, s. f. Acțiunea de a centra.

CENTRÁRE s.f. Acțiunea de a centra și rezultatul ei; centraj. [< centra].

centrá [At: IONESCU-MUSCEL, FIL. 315 / Pzi: ~réz / E: fr centrer] 1 vt A centraliza (1). 2 vt (Teh) A fixa o piesă pentru a fi prelucrată astfel încât axa ei de rotație să coincidă cu axa de rotație a sculei sau cu axul principal al mașinii. 3-4 vt (Fig) A orienta spre centru sau a așeza o serie de obiecte simetric față de un centru. 5 vt (Fig) A orienta o activitate spre un anumit obiectiv. 6 vi (Spt; la jocurile de fotbal, polo, handbal, rugbi etc.) A trece sau a trimite mingea în careul de la poarta adversă.

CENTRÁ, centrez, vb. I. 1. Tranz. A fixa o piesă de prelucrat într-o mașină-unealtă, astfel încât axa de rotație a suprafeței supuse prelucrării să coincidă cu axa de rotație a sculei sau a axului principal al mașinii. 2. Tranz. Fig. A orienta o activitate spre un anumit obiectiv, a grupa elemente disparate în jurul unui nucleu. 3. Tranz. A aduce în poziții corecte două sau mai multe mașini care funcționează cuplate. 4. Intranz. și tranz. (La fotbal, polo, handbal, rugbi etc.) A trimite sau a trece mingea de la marginea terenului spre mijlocul lui; spec. (la fotbal) a trimite mingea din marginea terenului în careul de la poartă. – Din fr. centrer.

CENTRÁ, centrez, vb. I. 1. Tranz. A fixa o piesă de prelucrat într-o mașină-unealtă, astfel încât axa de rotație a suprafeței supuse prelucrării să coincidă cu axa de rotație a sculei sau a axului principal al mașinii. 2. Tranz. Fig. A orienta o activitate spre un anumit obiectiv, a grupa elemente disparate în jurul unui nucleu. 3. Tranz. A aduce în poziții corecte două sau mai multe mașini care funcționează cuplate. 4. Intranz. și tranz. (La fotbal, polo, handbal, rugbi etc.) A trimite sau a trece mingea de la marginea terenului spre mijlocul lui; spec. (la fotbal) a trimite mingea din marginea terenului în careul de la poartă. – Din fr. centrer.

CENTRÁ, centrez, vb. I. 1. Tranz. (Tehn.) A așeza (o piesă) în poziție corectă, a fixa în (sau pe) centru, cu orientarea simetrică față de un centru. A centrat roata bicicletei. 2. Tranz. Fig. A orienta (o activitate) spre un anumit obiectiv, a grupa elemente disparate în jurul unui nucleu. În tehnica pictorului și în viziunea lui se recunoaște obișnuința de a centra totul în jurul problemelor de culoare. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 113, 10/4. Activitatea oamenilor de știință trebuie centrată pe aceleași obiective pe care le are poporul muncitor. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 185, 3/5. 3. Intranz. (Sport, îndeosebi la fotbal și rugbi) A trimite sau a trece mingea de la marginea terenului spre centru, în apropierea porții adversarului. Fundașul oprește mingea și centrează.

CENTRÁ, centrez, vb. I. 1. Tranz. A fixa o piesă de prelucrat într-o mașină-unealtă astfel încât axa ei de rotație în mașină să coincidă cu axa pe care trebuie să o aibă piesa prelucrată. 2. Tranz. Fig. A orienta o activitate spre un anumit obiectiv, a grupa elemente disparate în jurul unui nucleu. 3. Intranz. (La fotbal, rugbi etc.) A trimite sau a trece mingea de la marginea terenului spre centru (în apropierea porții adversarului). – Fr. centrer.

CENTRÁ vb. I. tr. 1. A așeza, a fixa în (pe) centru sau într-o poziție corectă (o piesă). 2. (Fig.) A îndrepta (o acțiune) către un anumit scop. 3. A trimite mingea la centru sau lângă poarta echipei adverse (la fotbal și la rugbi). [< fr. centrer].

CENTRÁ vb. I. tr. 1. a așeza, a fixa în/pe centru sau într-o poziție corectă (o piesă). 2. (fig.) a îndrepta către un anumit scop, a grupa. 3. a regla două sau mai multe mașini care funcționează cuplate. II. intr., tr. (sport) a trimite mingea de la marginea terenului spre mijlocul lui, (la fotbal) în careul de la poartă. (< fr. centrer)

centráre-șut s. f. (sport) Centrare care este în același timp șut spre poartă ◊ „[...] bucureștenii au hotărât repede soarta jocului, marcând încă în primele 13 minute, de două ori, la centrările-șut ale lui I.” I.B. 30 X 86 p. 7 (din centrare + șut)

A CENTRÁ ~éz tranz. 1) A fixa sau a amplasa în centru (pe o axă sau într-o poziție corectă); a regla după o axă; a axa. ~ o piesă. 2) fig. A amplasa în centru. ~ un desen. 3) fig. (elemente răzlețe) A dispune în jurul unui nucleu. 4) sport (mingi) A trimite de la marginea terenului spre centru. /<fr. centrer


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

centráre s. f., g.-d. art. centrắrii; pl. centrắri

centráre s. f., g.-d. art. centrării; pl. centrări

centrá (a ~) vb., ind. prez. 3 centreáză

centrá vb., ind. prez. 1 sg. centréz, 3 sg. și pl. centreáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CENTRÁ vb. (TEHN.) a axa. (~ o piesă cilindrică.)

CENTRA vb. (TEHN.) a axa. (~ o piesă cilindrică.)

arată toate definițiile

Intrare: centrare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • centrare
  • centrarea
plural
  • centrări
  • centrările
genitiv-dativ singular
  • centrări
  • centrării
plural
  • centrări
  • centrărilor
vocativ singular
plural
Intrare: centra
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • centra
  • centrare
  • centrat
  • centratu‑
  • centrând
  • centrându‑
singular plural
  • centrea
  • centrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • centrez
(să)
  • centrez
  • centram
  • centrai
  • centrasem
a II-a (tu)
  • centrezi
(să)
  • centrezi
  • centrai
  • centrași
  • centraseși
a III-a (el, ea)
  • centrea
(să)
  • centreze
  • centra
  • centră
  • centrase
plural I (noi)
  • centrăm
(să)
  • centrăm
  • centram
  • centrarăm
  • centraserăm
  • centrasem
a II-a (voi)
  • centrați
(să)
  • centrați
  • centrați
  • centrarăți
  • centraserăți
  • centraseți
a III-a (ei, ele)
  • centrea
(să)
  • centreze
  • centrau
  • centra
  • centraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

centrare

etimologie:

  • vezi centra
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

centra

  • 1. tranzitiv A fixa o piesă de prelucrat într-o mașină-unealtă, astfel încât axa de rotație a suprafeței supuse prelucrării să coincidă cu axa de rotație a sculei sau a axului principal al mașinii.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: axa antonime: descentra un exemplu
    exemple
    • A centrat roata bicicletei.
      surse: DLRLC
    • diferențiere A așeza (o piesă) în poziție corectă, a fixa în (sau pe) centru, cu orientarea simetrică față de un centru.
      surse: DLRLC DN
  • 2. tranzitiv figurat A orienta o activitate spre un anumit obiectiv, a grupa elemente disparate în jurul unui nucleu.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: grupa 2 exemple
    exemple
    • În tehnica pictorului și în viziunea lui se recunoaște obișnuința de a centra totul în jurul problemelor de culoare. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 113, 10/4.
      surse: DLRLC
    • Activitatea oamenilor de știință trebuie centrată pe aceleași obiective pe care le are poporul muncitor. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 185, 3/5.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A aduce în poziții corecte două sau mai multe mașini care funcționează cuplate.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
  • 4. intranzitiv tranzitiv (La fotbal, polo, handbal, rugbi etc.) A trimite sau a trece mingea de la marginea terenului spre mijlocul lui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Fundașul oprește mingea și centrează.
      surse: DLRLC
    • 4.1. prin specializare (La fotbal) A trimite mingea din marginea terenului în careul de la poartă.
      surse: DEX '09 MDN '00

etimologie: