13 definiții pentru grupa


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

GRUPÁ, grupez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) aduna la un loc, a (se) reuni într-un grup. ♦ Tranz. A comasa. 2. Refl. A se alătura unei mișcări, unui curent, unui conducător (militând pentru o idee). 3. Tranz. A împărți, a repartiza în grupuri. – Din fr. grouper.

GRUPÁ, grupez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) aduna la un loc, a (se) reuni într-un grup. ♦ Tranz. A comasa. 2. Refl. A se alătura unei mișcări, unui curent, unui conducător (militând pentru o idee). 3. Tranz. A împărți, a repartiza în grupuri. – Din fr. grouper.

grupa [At: NEGRUZZI, S. I, 339 / Pzi: ~pez / E: fr grouper] 1-2 vtr A (se) aduna la un loc. 3 vt A comasa. 4 vr A se alătura unei mișcări, unui curent, unui conducător (militând pentru o idee). 5 vt A repartiza pe categorii.

GRUPÁ, grupez, vb. I. 1. Refl. (Despre oameni împrăștiați) A se aduna la un loc, a se reuni într-un grup, a forma unul sau mai multe grupuri. Oamenii se și grupară pe lîngă agitatorii fiecărei ulițe. MIHALE, O. 108. Cîteva sute de muncitori au inundat curtea, grupîndu-se către poartă. SAHIA, N. 36. ♦ Tranz. (Cu privire la terenuri agricole) A comasa. Producătorii care își vor grupa terenurile pentru a lucra în comun vor peimi prime de producție majorate cu 10% față de gospodăriile individuale. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2873. 2. Refl. (Despre oameni sau grupări) A se alătura unei mișcări sau unui curent politic, social sau științific, a face zid în jurul unui șef, unui conducător, a milita pentru o idee. Îndată mai mulți juni plini de inimă se grupară în giuru-i. NEGRUZZI, S. I 339. ◊ Tranz. Federația Sindicală Mondială este organizația cea mai puternică și cu cel mai mare prestigiu din istoria clasei muncitoare, organizație care grupează majoritatea oamenilor muncii de pe globul pămîntesc. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 11, 48. 3. Tranz. (Cu privire la oameni sau obiecte concentrate laolaltă) A împărți, a distribui, a repartiza în grupuri sau în grupe. Elevii au fost grupați în trei cercuri de studii.

GRUPÁ vb. I. tr., refl. A (se) aduna, a (se) forma în grupuri. [< fr. grouper].

GRUPÁ vb. tr., refl. a (se) aduna, a (se) reuni în grup. (< fr. grouper)

A GRUPÁ ~éz tranz. 1) A face să se grupeze. 2) A împărți în grupuri; a clasifica. 3) (întreprinderi) A uni într-o singură unitate (în vederea obținerii unui randament mai mare); a comasa. /<fr. grouper

A SE GRUPÁ mă ~éz intranz. 1) A se reuni într-un grup; a se aduna în grup. 2) A adera la o mișcare pe baza comunității de idei, de concepții sau scopuri. /<fr. grouper

grupà v. a (se) reuni în grup: a grupa persoane, fapte.

*grupéz v. tr. (fr. grouper). Fac grupe, adun în grupe. V. refl. Mă adun în grupe.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

grupá (a ~) vb., ind. prez. 3 grupeáză

grupá vb., ind. prez. 1 sg. grupéz, 3 sg. și pl. grupeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

GRUPÁ vb. 1. v. aranja. 2. v. asocia. 3. v. comasa.

GRUPA vb. 1. a aranja, a așeza, a clasa, a clasifica, a dispune, a distribui, a împărți, a întocmi, a ordona, a organiza, a orîndui, a potrivi, a pune, a repartiza, a rîndui, a sistematiza, (pop.) a chiti, (înv.) a drege, a tocmi. (A ~ cum trebuia elementele unui ansamblu.) 2. a se asocia, a se însoți, a se întovărăși, a se uni, (înv. și pop.) a se prinde, (reg.) a se ortăci, (Mold. și Transilv.) a se însîmbra, (prin Transilv.) a se soți, (înv.) a intra. (Vino să te ~ cu noi.) 3. a comasa, a concentra. (A ~ mai multe unități industriale de profil.)

Intrare: grupa
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • grupa
  • grupare
  • grupat
  • grupatu‑
  • grupând
  • grupându‑
singular plural
  • grupea
  • grupați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • grupez
(să)
  • grupez
  • grupam
  • grupai
  • grupasem
a II-a (tu)
  • grupezi
(să)
  • grupezi
  • grupai
  • grupași
  • grupaseși
a III-a (el, ea)
  • grupea
(să)
  • grupeze
  • grupa
  • grupă
  • grupase
plural I (noi)
  • grupăm
(să)
  • grupăm
  • grupam
  • gruparăm
  • grupaserăm
  • grupasem
a II-a (voi)
  • grupați
(să)
  • grupați
  • grupați
  • gruparăți
  • grupaserăți
  • grupaseți
a III-a (ei, ele)
  • grupea
(să)
  • grupeze
  • grupau
  • grupa
  • grupaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

grupa

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) aduna la un loc, a (se) reuni într-un grup.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Oamenii se și grupară pe lîngă agitatorii fiecărei ulițe. MIHALE, O. 108.
      surse: DLRLC
    • Cîteva sute de muncitori au inundat curtea, grupîndu-se către poartă. SAHIA, N. 36.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Producătorii care își vor grupa terenurile pentru a lucra în comun vor primi prime de producție majorate cu 10% față de gospodăriile individuale. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2873.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv A se alătura unei mișcări, unui curent, unui conducător (militând pentru o idee).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Îndată mai mulți juni plini de inimă se grupară în giuru-i. NEGRUZZI, S. I 339.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Federația Sindicală Mondială este organizația cea mai puternică și cu cel mai mare prestigiu din istoria clasei muncitoare, organizație care grupează majoritatea oamenilor muncii de pe globul pămîntesc. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 11, 48.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A împărți, a repartiza în grupuri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Elevii au fost grupați în trei cercuri de studii.
      surse: DLRLC

etimologie: