14 definiții pentru „centaur”   declinări

CENTÁUR, centauri, s. m. 1. (În mitologia greacă) Ființă imaginară, cu trup de cal și cu bust omenesc; hipocentaur. 2. (La sg. art.) Constelație din emisfera australă, din care face parte steaua cea mai apropiată de sistemul solar. [Pr.: -ta-ur] – Din lat. centaurus.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTÁUR, centauri, s. m. (În mitologia greacă) Ființă imaginară, cu trup de cal și cu bust omenesc; hipocentaur. ♦ (La sg. art.) Constelație din emisfera australă, din care face parte steaua cea mai apropiată de sistemul solar. [Pr.: -ta-ur] – Din lat. centaurus.

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTÁUR, centauri, s. m. (În mitologia greacă) Ființă mitică, jumătate om și jumătate cal. Mă luai după un centaur... pînă mă scoasă la o cîmpie. GORJAN, H. IV 153.

Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTÁUR, centauri, s. m. (În mitologia greacă) Ființă imaginară, jumătate om și jumătate cal. ♦ (La sg. art.) Constelație din emisfera sudică, din care face parte steaua cea mai apropiată de sistemul solar. – Lat. lit. centaurus.

Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

centáur s. m., pl. centáuri

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

centáur s. m., pl. centáuri

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTÁUR s. (MITOL.) (rar) hipocentaur.

Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTÁUR s.m. 1. (Mit.) Personaj închipuit a fi jumătate om și jumătate cal. 2. Constelație din emisfera australă, din care face parte cea mai apropiată stea de sistemul solar. [< lat. centaurus, cf. it. centaurus, fr. centaure].

Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTÁUR s. m. 1. (mit.) monstru închipuit cu corp de cal și bust omenesc. 2. ornament reprezentând un astfel de monstru. (< lat. centaurus, fr. centaure)

Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

CENTÁUR ~i m. 1) (în mitologia greacă) Ființă imaginară cu trup de cal și bust de bărbat. 2) art. sing. Constelație din emisfera australă. [Sil. -ta-ur] /<lat. centaurus

Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

centaur m. Mit. ființă fabuloasă, jumătate om și jumătate cal.

Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

*centáur m. (vgr. kéntauros). Monstru mitologic jumătate om și jumătate cal.

Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CENTÁUR s. (MITOL.) (rar) hipocentáur.

Sursa: Sinonime82 (1982) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

centaur, centauri s. m. (intl.) cetățean străin.

Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink