O definiție pentru Centaurul
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+Centaurul (constelație) (desp. -ta-u-) s. propriu m. art., neart. Centaur (În ~ se află cea mai apropiată stea de sistemul solar.)
Intrare: Centaurul
| substantiv propriu (SP001MS) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | — |
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||