catehism sn [At: CATIHISISU MIC, ap. GCR II 99/30 / V: ~echism, tih~, ~tihisis, ~is, ~tihis / Pl: ~e / E: lat catechismus] 1 Expunere a principiilor religiei creștine prin întrebări și răspunsuri. 2 (Pex) Carte care cuprinde învățăturile principale ale religiei creștine. 3 (Fig) Lucrare în care se expune riguros esența unei doctrine.

CATEHISM, catehisme, s. n. 1. Expunere a principiilor religiei creștine în formă de întrebări și răspunsuri; p. ext. carte care cuprinde această expunere. 2. Fig. Lucrare în care se expune esența unei doctrine, a unei concepții. Generația veche a admirat cu iubire scrierile lui Alexandrescu. Le-a avut ca un catehism de virtute și de patriotism. GHICA, S. 673.

CATEHISM, catehisme, s. n. 1. Expunere a principiilor religiei creștine, sub formă de întrebări și răspunsuri; p. ext. carte care cuprinde această expunere. 2. Fig. Lucrare în care se expune esența unei doctrine, a unei concepții. – Ngr. katéhismos.

CATEHISM s. n. 1. expunere succintă a principiilor unor doctrine religioase sub formă de întrebări și răspunsuri; (p. ext.) carte cuprinzând o asemenea expunere. 2. lucrare care expune esența unei doctrine, a unei concepții; credo. (< fr. catéchisme, lat. catechismus, gr. katekhismos)

CATEHISM ~e n. 1) Carte în care sunt expuse principiile bisericii creștine (în formă de întrebări și răspunsuri). 2) fig. Lucrare care conține expunerea concisă a unei doctrine sau a unei concepții. /<ngr. katéhismos

catehism n. 1. învățătură cu întrebări și răspunsuri despre religiunea creștină; 2. carte ce conține această învățătură; 3. expunerea sumară a unei doctrine. [Gr. mod,].

catechism sn vz catehism

catehis sn vz catehism

catihis sn vz catehism

catihisis sn vz catehism

catihism sn vz catehism

*catehízm n., pl. e (vgr. katehismós). Învățămîntu principiilor și misterelor religiuniĭ. Carte care conține acest învățămînt. – Și catihizm (după ngr.). Vechĭ și catihís n., pl. urĭ (V. cateheză).

catehism s. n., pl. catehisme

catehism s. n., pl. catehisme

catehism s. n., pl. catehisme

catehism, -me.

CATEHISM s. (BIS.) (înv.) catihis.

CATEHISM s. (BIS.) (înv.) catihis.

catechism (-me), s. n. – Expunere a principiilor religiei creștine. – Var. catehism, (înv.) catihis. Mr. catehisie. Lat. catechismus (sec. XVI), datorită predicatorilor Reformei (cf. DAR). Var. catehism se explică prin pronunțarea cuv. ngr. ϰατηχισμός; catihis provine direct din ngr. ϰατńχησις, sec. XVIII (Gáldi 162). – Der. catechiza, vb., din fr. catéchiser; catihet, s. m., din ngr. ϰατηχητńς; catehisi (var. catihisi), vb., din ngr. ϰατηχίζς; catihisie (var. catehisie), s. f.

catehism, catehisme s. n. 1. Expunere a principiilor religiei creștine sub formă de întrebări și răspunsuri; catihis. ♦ Carte care cuprinde această expunere. 2. Fig. Lucrare în care se expune în mod riguros esența unei concepții, a unei doctrine. ◊ Catehismul luteran = prima carte de cult în limba română, tipărită la Sibiu în 1544 de Filip Moldoveanu, alias Philippus Pictor (Mahler), sub influența Reformei, din care nu s-a păstrat nici un exemplar, dar care este atestată în arhiva orașului Sibiu și într-o scrisoare particulară din 1546. ◊ Catehismul calvinesc = carte tipărită în limba română la Alba-Iulia ÎN 1640 sau 1642, cu scopul răspândirii calvinismului printre români, și descoperită de Vaarlam, mitropolitul Moldovei, în biblioteca lui Udriște Năsturel din Târgoviște; împotriva acesteia Vaarlam a scris lucrarea Răspuns împotriva Catehismului calvinesc (1645). – Din gr. katehismos.

CATEHISMUL LUTERAN, prima carte de cult tipărită în limba română, în 1544, la Sibiu, sub influența Reformei. Lucrarea, din care nu s-a păstrat nici un exemplar, e atestată în socotelile orașului Sibiu și într-o scrisoare particulară din 1546.