12 definiții pentru credo


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

credo sni [At: DN3 / E: lat credo] 1 (Bis) A treia parte a liturghiei catolice cântate. 2 Expunere succintă a dogmelor fundamentale ale religiei creștine. 3 (Pex) Rugăciune intitulată „Simbolul credinței” Si: crez. 4 Concepție estetică a unui artist. 5 Sistem de norme etice după care se conduce o persoană în viața și activitatea sa.

CRÉDO s. n. (Bis.) 1. Crez (2). 2. A treia parte a liturghiei catolice. – Din lat. credo.

CRÉDO s. n. invar. (Bis.) 1. Crez (2). 2. A treia parte a liturghiei catolice. – Din lat. credo.

CRÉDO s.m.invar. 1. A treia parte a liturghiei catolice cântate. 2. Expunere succintă a dogmelor fundamentale ale religiei creștine; simbolul credinței. [< lat. credo, cf. fr. credo].

CRÉDO s. n. 1. a treia parte a misei. 2. expunere succintă a dogmelor fundamentale ale religiei creștine; simbolul credinței. 3. (fig.) crez; profesiune de credință. (< lat. credo)

CRÉDO n. 1) Partea a treia a liturghiei catolice. 2) Simbolul credinței creștine; crez. /Cuv. lat.

*crédo n. (lat. credo, cred, primu cuv. cu care începe crezu). Crezu.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

crédo s. n., art. crédoul

crédo s. n., art. crédoul


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CRÉDO s. v. crez, simbolul credinței.

credo s. v. CREZ. SIMBOLUL CREDINȚEI.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

Credo (cuv. lat.), partea a treia a misei*. Și-a luat numele de la primul cuvânt al propoziției intonate de solist Credo în unum deum, după care urmează o tratare polifonică* complexă, repartizată la grupe corale alternative care fuzionează în fraza* finală. Între lucrările de referință: C. din Misa în si minor BWV 232 de J.S. Bach.

Intrare: credo
substantiv neutru (N77)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • credo
  • credoul
  • credou‑
plural
genitiv-dativ singular
  • credo
  • credoului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)