12 definiții pentru catedră


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

catédră sf [At: ZILOT, CRON. 72 / A și: (rar, lat) cát~ / Pl: ~re / E: lat cathedra] 1 (Asnb) Jeț. 2-3 (În școală) Construcție (de scânduri) cu un podium pe care se înalță un pupitru și un scaun pentru profesor, conferențiar etc. Cf tribună. 4 (Bis; rar) Amvon. 5 (Pex) (Birou sau) masă a profesorului. 6-7 (Pex) Post (și funcție) de profesor Si: (iuz) profesură. 8 (Îe) A vorbi (ca) de Ia ~ A vorbi savant, livresc, afectat. 9 Unitate de bază într-o instituție de învățământ (superior), în cadrul căreia se desfășoară activitatea didactică, metodică și de cercetare științifică în domeniul uneia sau mai multor discipline. 10 (Înv) Reședința unui șef de stat, unui patriarh, unui episcop, unui prelat Si: scaun Vz capitală.

CATÉDRĂ, catedre, s. f. 1. Pupitru sau masă specială, așezată de obicei pe o estradă, de la care vorbesc profesorii, oratorii etc. ◊ Expr. A vorbi (ca) de la catedră = a vorbi savant, livresc, afectat. 2. Post în învățământ; funcție de profesor. ♦ Unitate de bază dintr-o instituție de învățământ superior, în cadrul căreia se desfășoară activitatea didactică, metodică și de cercetare științifică în domeniul uneia sau mai multor discipline. – Din lat. cathedra.

CATÉDRĂ, catedre, s. f. 1. Pupitru sau masă specială, așezată de obicei pe o estradă, de la care vorbesc profesorii, oratorii etc. ◊ Expr. A vorbi (ca) de la catedră = a vorbi savant, livresc, afectat. 2. Post în învățământ; funcție de profesor. ♦ Unitate de bază dintr-o instituție de învățământ superior, în cadrul căreia se desfășoară activitatea didactică, metodică și de cercetare științifică în domeniul uneia sau mai multor discipline. – Din lat. cathedra.

CATÉDRĂ, catedre, s. f. 1. Pupitru (sau masă și scaun), așezat de obicei pe o estradă, pentru profesori, oratori, lectori etc. V. tribună. Mi-am auzit numele pronunțat de venerabila barbă albă de pe catedră. GALACTION, O. I 58. El singur rămînea locului după catedra lui ca îndărătul unui fragment de baricadă. ANGHEL, PR. 80. Mese rupte și catedre pe trei sferturi putrezite. MACEDONSKI, O. I 273. ◊ Expr. A vorbi (ca) de la catedră = a vorbi ca un profesor (care vrea să te învețe), a se exprima în stilul caracteristic expunerilor didactice; b) (ironic) a vorbi afectat, cu aere de profesor. 2. Post în învățămînt, funcție de profesor. Profesor numit (sau chemat) la catedră. Șef de catedră.Între timp, catedra de la liceu a tatii se ocupase. SAHIA, N. 60. Avea o catedră dobîndită prin concurs, la un gimnaziu din capitală. VLAHUȚĂ, O. A. 433. ♦ (Învechit) Curs. Două lecții pe zi, adică 24 de ceasuri de catedră pe săptămînă. GHICA, S. 252. ♦ Unitatea de bază într-o instituție de învățămînt superior, în cadrul căreia se desfășoară activitatea didactică și metodică, precum și activitatea de cercetare științifică în domeniul unei discipline sau al unei grupe de discipline înrudite. Catedra de istorie.Catedrele de științe sociale sînt menite să joace un rol de seamă în ridicarea nivelului ideologic al predării în toate disciplinele de învățămînt. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 56.

CATÉDRĂ, catedre, s. f. 1. Pupitru (sau masă) așezat de obicei pe o estradă, pentru profesori, oratori etc. ◊ Expr. A vorbi (ca) de la catedră = a vorbi savant, livresc, afectat. 2. Post în învățământ; funcție de profesor. ♦ Unitate de bază dintr-o instituție de învățământ superior, în cadrul căreia se desfășoară activitatea didactică, metodică și de cercetare științifică în domeniul uneia sau mai multor discipline. – Lat. lit. cathedra.

CATÉDRĂ s.f. 1. Masă specială, ridicată de obicei pe o estradă, de unde profesorul explică lecția. ◊ A vorbi (ca) de la catedră = a vorbi savant, afectat. ♦ Tron arhieresc, din piatră sau din lemn, instalat în biserica principală a unei eparhii. 2. post în învățământ, funcție de profesor. ♦ Unitate de bază în învățământul superior, în cadrul căreia se desfășoară activitatea didactică, metodică și de cercetare științifică la o disciplină. ♦ (Fig.) Profesorat, învățământ. [< lat. cathedra – jeț, fr. cathedre].

CATÉDRĂ s. f. 1. masă specială, ridicată de obicei pe o estradă, de unde profesorul explică lecția. ◊ tron arhieresc instalat în biserica principală a unei eparhii. 2. post în învățământ, funcție de profesor. ◊ unitate de bază în învățământul superior, în cadrul căreia se desfășoară activitatea didactică, metodică și de cercetare științifică. (< it. cattedra, lat. cathedra)

CATÉDRĂ ~e f. 1) Masă specială înălțată pe o estradă, de unde vorbesc oratorii, profesorii etc. 2) Unitate de bază din învățământul superior în cadrul căreia se desfășoară munca pedagogică și științifică la o disciplină. ~ de filologie. /<lat. cathedra

catedră f. 1. scaun înălțat de unde se vorbește sau’se instruiește; 2. fig. știință profesată: catedră de limbi moderne.

*catédră f., pl. e (vgr. kathédra, d. katá, jos și édrà, scaun; lat. cáthedra). Scaun maĭ înalt de pe care vorbește un profesor saŭ un predicator. Fig. Funcțiunea de profesor: catedră de filosofie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

catédră (-te-dră) s. f., g.-d. art. catédrei; pl. catédre

catédră s. f. (sil. -dră), g.-d. art. catédrei; pl. catédre


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

catédră (catédre), s. f.1. Masă specială de la care vorbesc profesorii, oratorii etc. – 2. Amvon. – Mr. cathedră. Lat. cathedra (sec. XIX); în mr. direct din ngr. ϰαθέδρα. – Der. catedrală, s. f.

Intrare: catedră
  • silabație: ca-te-dră
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • catedră
  • catedra
plural
  • catedre
  • catedrele
genitiv-dativ singular
  • catedre
  • catedrei
plural
  • catedre
  • catedrelor
vocativ singular
plural

catedră

  • 1. Pupitru sau masă specială, așezată de obicei pe o estradă, de la care vorbesc profesorii, oratorii etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 3 exemple
    exemple
    • Mi-am auzit numele pronunțat de venerabila barbă albă de pe catedră. GALACTION, O. I 58.
      surse: DLRLC
    • El singur rămînea locului după catedra lui ca îndărătul unui fragment de baricadă. ANGHEL, PR. 80.
      surse: DLRLC
    • Mese rupte și catedre pe trei sferturi putrezite. MACEDONSKI, O. I 273.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A vorbi (ca) de la catedră = a vorbi savant, livresc, afectat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.2. Tron arhieresc, din piatră sau din lemn, instalat în biserica principală a unei eparhii.
      surse: DN
  • 2. Post în învățământ; funcție de profesor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 3 exemple
    exemple
    • Profesor numit (sau chemat) la catedră. Șef de catedră.
      surse: DLRLC
    • Între timp, catedra de la liceu a tatii se ocupase. SAHIA, N. 60.
      surse: DLRLC
    • Avea o catedră dobîndită prin concurs, la un gimnaziu din capitală. VLAHUȚĂ, O. A. 433.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Două lecții pe zi, adică 24 de ceasuri de catedră pe săptămînă. GHICA, S. 252.
        surse: DLRLC
    • 2.2. Unitate de bază dintr-o instituție de învățământ superior, în cadrul căreia se desfășoară activitatea didactică, metodică și de cercetare științifică în domeniul uneia sau mai multor discipline.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
      exemple
      • Catedra de istorie.
        surse: DLRLC
      • Catedrele de științe sociale sînt menite să joace un rol de seamă în ridicarea nivelului ideologic al predării în toate disciplinele de învățămînt. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 56.
        surse: DLRLC

etimologie: