10 definiții pentru catahris


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

catahris sn [At: (a. 1785) URICARIUL II, 78 / V: (înv) ~is / A și: ~hris / Pl: ~uri / E: ngr ϰαтαχρησις] (Grî) Abuz.

CATAHRÍS, catahrisuri, s. n. (Înv.) Abuz (1). – Din ngr. katáhrisis.

CATAHRÍS, catahrisuri, s. n. (Grecism înv.) Abuz (1). – Din ngr. katáhrisis.

CATAHRÍS, catahrisuri, s. n. (Grecism înv.) Abuz. – Ngr. katahrisis.

catáhris n. abuz (învechit): încuviințează toate catahrisurile AL. [Gr. mod.].

catáhris n., pl. urĭ (ngr. katáhrisis. V. catacreză). Sec. 18-19. Abuz (în funcțiune).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

catáhris (înv.) (-ta-hris) s. n., pl. catáhrisuri

catáhris s. n. (sil. -hris), pl. catáhrisuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CATAHRÍS s. v. abuz, exces, samavolnicie, silnicie.

catahris s. v. ABUZ. EXCES. SAMAVOLNICIE. SILNICIE.

Intrare: catahris
  • silabație: ca-ta-hris
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • catahris
  • catahrisul
  • catahrisu‑
plural
  • catahrisuri
  • catahrisurile
genitiv-dativ singular
  • catahris
  • catahrisului
plural
  • catahrisuri
  • catahrisurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

catahris

etimologie: