casat¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: casa] 1-2 Casare (1-2).

casat², ~ă a [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: casa] 1 (Jur) Anulat. 2 (D. o mașină, un aparat uzat etc.) Scos din folosință.

casată sf [At: DEX² / Pl: ~te / E: it cassata, fr cassate] Specialitate de cofetărie formată din diverse feluri de înghețată, dispuse în straturi.

CASATĂ, casate, s. f. Înghețată mai consistentă, dispusă în straturi.

CASATĂ, casate, s. f. Înghețată mai consistentă, dispusă în straturi. – It. cassata.

CASATĂ s.f. Înghețată specială cu fructe, mai consistentă și dispusă în straturi. [< it. cassata].

CASATĂ s. f. înghețată cu fructe mai consistentă și dispusă în straturi. (< it. cassata, fr. cassate)

CASATĂ ~e f. Produs de cofetărie preparat din mai multe feluri de înghețată consistentă dispusă în straturi. /<it. cassata, fr. cassate

casată s. f., g.-d. art. casatei; pl. casate

casată s. f., g.-d. art. casatei; pl. casate

casată s. f., pl. casate

casată

CASATĂ, casate, s.f. Specialitate italiană de înghețată, constând din straturi de înghețată cu arome și culori diferite, intercalate cu frișcă, confecționată în formă dreptunghiulară sau triunghiulară; it. cassata.

CASAT adj. v. spart.

câșâță, s.f. v. cășiță².

câșâță, s.f. – v. cășiță („întăritură de nuiele și pietre la maluri sau poduri”).

câșâță, -e, (câșiță), s.f. – 1. Întâritură la poduri (Mara, Giulești). 2. Întăritură la marginea apei (Strâmtura, Bârsana, Vișeu). 3. Ghizdurile de la fântână (Budești). 4. Despărțiturile la ladă (Hoteni, Bârsana, Vișeu). 5. Stivă de lemn puse cruciș la uscat (Ieud, Săcel) (ALR 1973). 6. Dig construit pe malul apei din bârne de lemn (Gh. Pop 1971). – Câș(ă) + iță.