2 intrări

28 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CARTOGRAFIE s. f. Disciplină care studiază metodele și tehnica de întocmire și folosire a hărților și a planurilor topografice. – Din fr. cartographie.

cartografie sf [At: HASDEU, I. C. 33 / Pl: ~ii / E: fr cartographie] Disciplină care studiază tehnica de întocmire a hărților și a planurilor topografice.

CARTOGRAFIE s. f. Disciplină care studiază tehnica de întocmire a hărților și a planurilor topografice. – Din fr. cartographie.

CARTOGRAFIE s. f. Știința metodelor și procedeelor de întocmire a hărților și a planurilor topografice; tehnica întocmirii lor.

CARTOGRAFIE s. f. Știința metodelor și procedeelor de întocmire a hărților și a planurilor topografice; tehnica întocmirii lor. – Fr. cartographie.

CARTOGRAFIE s.f. Tehnica și arta de a întocmi hărți și planuri topografice. [< fr. cartographie].

CARTOGRAFIE s. f. 1. disciplină care studiază metodele și procedeele de a întocmi hărți și planuri topografice. 2. metodă de înregistrare a prezenței, frecvenței etc. unui fenomen, prin cartograme și hărți. 3. (med.) reprezentare ecografică a potențialelor electrice ale corpului. (< fr. cartographie)

CARTOGRAFIE f. Disciplină care se ocupă de arta și tehnica întocmirii, redactării și editării hărților și a planurilor topografice. [Art. cartografia; G.-D. cartografiei; Sil. -fi-e] /<fr. cartographie

cartografie f. arta de a desena hărți geografice.

*cartografíe f. (d. cartă, adică „hartă”, și -grafie). Arta de a desemna hărțĭ.

CARTOGRAFIA, cartografiez, vb. I. Tranz. A executa hărți și planuri topografice. [Pr.: -fi-a] – Din cartografie.

CARTOGRAFIA, cartografiez, vb. I. Tranz. A executa hărți și planuri topografice. [Pr.: -fi-a] – Din cartografie.

CARTOGRAFIA, cartografiez, vb. I. Tranz. A executa hărți și planuri topografice. [Pr.: -fi-a] – Din cartografie.

cartografia vt [At: DA ms / Pzi: ~iez / E: cartografie] A executa hărți și planuri topografice.

CARTOGRAFIA, cartografiez, vb. I. Tranz. A executa hărți și planuri topografice. – Pronunțat: -fi-a.

CARTOGRAFIA vb. I. tr. A executa hărți și planuri topografice. [Pron. -fi-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < cartografie].

CARTOGRAFIA vb. tr. a executa hărți și planuri topografice. (< cartografie)

A CARTOGRAFIA ~ez tranz. (hărți sau planuri topografice) A întocmi, reprezentând pe plan suprafețe ale scoarței terestre. [Sil. -fi-a] /Din cartografie

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cartografie (desp. -to-gra-) s. f., art. cartografia, g.-d. cartografii, art. cartografiei

cartografie (-to-gra-) s. f., art. cartografia, g.-d. cartografii, art. cartografiei

cartografie s. f. (sil. -gra-), art. cartografia, g.-d. cartografii, art. cartografiei

cartografia (a ~) (desp. -to-gra-fi-a) vb., ind. prez. 1 sg. cartografiez (desp. -fi-ez), 3 cartografia, 1 pl. cartografiem; conj. prez. 1 sg. să cartografiez, 3 să cartografieze; ger. cartografiind (desp. -fi-ind)

cartografia (a ~) (-to-gra-fi-a) vb., ind. prez. 3 cartografiază, 1. pl. cartografiem (-fi-em); conj. prez. 3 să cartografieze; ger. cartografiind (-fi-ind)

cartografia vb. (sil. -gra-fi-a), ind. prez. 1 sg. cartografiez, 3 sg. și pl. cartografiază, 1 pl. cartografiem (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. cartografieze; ger. cartografiind (sil. -fi-ind)

cartografia (i-a) (ind. prez. 3 sg. și pl. cartografiază, 1 pl. cartografiem, ger. cartografiind)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CARTOGRAFIE s. (înv.) mapografie.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CARTO- „hartă, plan”. ◊ gr. khartes „foaie de papirus, document” > fr. charto- și carto-, engl. charto- și carto-, it. carto-, germ. karto- > rom. carto-.~graf (v. -graf), s. m. și f., specialist în cartografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., disciplină care studiază modelele și tehnica de întocmire a hărților și a planurilor topografice; ~gramă (v. -gramă), s. f., reprezentare grafică a unor fenomene statistice, repartizate teritorial; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul teoretic și practic al hărților; ~metrie (v. -metrie1), s. f., disciplină care studiază metodele și instrumentele folosite în măsurarea suprafețelor; ~tecă (v. -tecă), s. f., 1. Totalitatea fișelor de evidență cuprinzînd date privitoare la materialele sau la persoanele dintr-o instituție. 2. Colecție de hărți geografice.

Intrare: cartografie
  • silabație: car-to-gra- info
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cartografie
  • cartografia
plural
genitiv-dativ singular
  • cartografii
  • cartografiei
plural
vocativ singular
plural
Intrare: cartografia
  • silabație: car-to-gra-fi-a info
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cartografia
  • cartografiere
  • cartografiat
  • cartografiatu‑
  • cartografiind
  • cartografiindu‑
singular plural
  • cartografia
  • cartografiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cartografiez
(să)
  • cartografiez
  • cartografiam
  • cartografiai
  • cartografiasem
a II-a (tu)
  • cartografiezi
(să)
  • cartografiezi
  • cartografiai
  • cartografiași
  • cartografiaseși
a III-a (el, ea)
  • cartografia
(să)
  • cartografieze
  • cartografia
  • cartografie
  • cartografiase
plural I (noi)
  • cartografiem
(să)
  • cartografiem
  • cartografiam
  • cartografiarăm
  • cartografiaserăm
  • cartografiasem
a II-a (voi)
  • cartografiați
(să)
  • cartografiați
  • cartografiați
  • cartografiarăți
  • cartografiaserăți
  • cartografiaseți
a III-a (ei, ele)
  • cartografia
(să)
  • cartografieze
  • cartografiau
  • cartografia
  • cartografiaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cartografiesubstantiv feminin

  • 1. Disciplină care studiază metodele și tehnica de întocmire și folosire a hărților și a planurilor topografice. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: mapografie
  • 2. Metodă de înregistrare a prezenței, frecvenței etc. unui fenomen, prin cartograme și hărți. MDN '00
  • 3. medicină Reprezentare ecografică a potențialelor electrice ale corpului. MDN '00
etimologie:

cartografia, cartografiezverb

  • 1. A executa hărți și planuri topografice. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: mapa
etimologie:
  • cartografie DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.