2 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cantoniér, ~ă smf, a [At: DA / P: ~ni-er / Pl: ~i, ~e / E: fr cantonnier] 1-2 (Persoană) care are sarcina de a supraveghea și întreține o anumită porțiune de șosea sau cale ferată.

CANTONIÉR, -Ă, cantonieri, -e, s. m. și f. Persoană care are sarcina de a supraveghea și întreține o anumită porțiune de șosea sau de cale ferată. [Pr.: -ni-er] – Din fr. cantonnier.

CANTONIÉR, -Ă, cantonieri, -e, s. m. și f. Persoană care are sarcina de a supraveghea și întreține o anumită porțiune de șosea sau de cale ferată. [Pr.: -ni-er] – Din fr. cantonnier.

CANTONIÉR, -Ă, cantonieri, -e, s. m. și f. Persoană însărcinată cu paza și întreținerea unei porțiuni dintr-o cale de comunicație. Cantonierul supraveghează trecerea trenului prin fața cantonului. – Pronunțat: -ni-er.

CANTONIÉR, -Ă, cantonieri, -e, s. m. și f. Persoană însărcinată cu paza și întreținerea unui canton (1). [Pr.: -ni-er] – Fr. cantonnier.

CANTONIÉR, -Ă s.m. și f. Cel care se ocupă cu întreținerea și paza unei porțiuni dintr-o șosea, dintr-o cale ferată. [Pron. -ni-er. / cf. fr. cantonnier].

CANTONIÉR, -Ă s. m. f. cel care are în grijă supravegherea și întreținerea unui sector dintr-o șosea sau cale ferată. (< fr. cantonnier)

CANTONIÉR ~ă (~i, ~e) m. și f. Lucrător însărcinat cu întreținerea și supravegherea unei căi de comunicație și care locuiește într-un canton. [Sil. -ni-er] /<fr. cantonnier

cantonier m. 1. păzitor la o stațiune pentru întreținerea căilor ferate; 2. paznic al moșiilor și holdelor Statului.

*cantoniér, -ă s. (fr. cantonnier, it. cantoniere). Păzitor și îngrijitor de cale ferată saŭ de șosea și care locuĭește într’un canton. – Și cantonist, -ă (germ. kantonist).

canțoniér sn [At: DEX2 / P: ~ni-er / Pl: ~i / E: it canzoniere] Culegere italiană de poezii lirice de dragoste.

CANȚONIÉR, canțoniere, s. n. Veche culegere italiană de poezii lirice de dragoste. Canțonierul lui Petrarca. – Din it. canzoniere.

CANȚONIÉR, canțoniere, s. n. Culegere italiană de poezii lirice de dragoste. Canțonierul lui Petrarca. – Din it. canzoniere.

CANȚONIÉR s.n. (Lit.) Culegere de poezii lirice ale unuia sau mai multor autori. ♦ Culegere de canțone sau canțonete. [Pron. -ni-er. / < it. canzoniere].

CANȚONIÉR s. n. 1. culegere italiană de poezii lirice de dragoste. 2. culegere de canțone (2) sau canțonete. (< it. canzoniere)

CANȚONIÉR ~e n. Culegere de canțone. ~ul lui Petrarca. [Sil. -ni-er] /<it. canzoniere


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cantoniér (-ni-er) s. m., pl. cantoniéri

cantoniér s. m. (sil. -ni-er), pl. cantoniéri

canțoniér (-ni-er) s. n., pl. canțoniére

canțoniér s. n. (sil. -ni-er), pl. canțoniére

arată toate definițiile

Intrare: cantonier
  • silabație: -ni-er
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cantonier
  • cantonierul
  • cantonieru‑
plural
  • cantonieri
  • cantonierii
genitiv-dativ singular
  • cantonier
  • cantonierului
plural
  • cantonieri
  • cantonierilor
vocativ singular
plural
Intrare: canțonier
canțonier substantiv neutru
  • silabație: -ni-er
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • canțonier
  • canțonierul
  • canțonieru‑
plural
  • canțoniere
  • canțonierele
genitiv-dativ singular
  • canțonier
  • canțonierului
plural
  • canțoniere
  • canțonierelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cantonier, -ă cantonier cantonieră

  • 1. Persoană care are sarcina de a supraveghea și întreține o anumită porțiune de șosea sau de cale ferată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: paler un exemplu
    exemple
    • Cantonierul supraveghează trecerea trenului prin fața cantonului.
      surse: DLRLC

etimologie:

canțonier

  • 1. Veche culegere italiană de poezii lirice de dragoste.
    surse: DEX '09 DN un exemplu
    exemple
    • Canțonierul lui Petrarca.
      surse: DEX '09
    • 1.1. Culegere de canțone sau canțonete.
      surse: DN

etimologie: