CAID², caiduri, s. n. (Înv.) Registru, dosar; arhivă. – Din tc. kayit.

CAID¹, caizi, s. m. Titlu purtat în trecut de guvernatorul unei provincii sau al unui oraș din statele musulmane ale Africii de Nord, care avea și funcții judecătorești; persoană care purta acest titlu. – Din fr. caïd.

caid² sm [At: DEX² / P: ca-id / Pl: ~ii / E: fr caid] 1-2 (Titlu purtat odinioară de) guvernatorul unei provincii sau al unui oraș din statele musulmane ale Africii de Nord, care avea și funcții judecătorești.

caid¹ sn [At: TES. II, 308 / P: ca-id / Pl: ~uri / E: tc kayit] (Înv) 1 Registru. 2 (Îe) A face ~ A înregistra. 3 Dosar. 4 Arhivă.

*CAID sm. Titlu pe care-l purtau în statele musulmane din nordul Africei guvernatorul unei provincii sau unui oraș [fr.< ar.].

CAID², caizi, s. m. Titlu purtat altădată de guvernatorul unei provincii sau al unui oraș din statele musulmane ale Africii de Nord, care avea și funcții judecătorești; persoană care purta acest titlu. – Din fr. caïd.

CAID¹, caiduri, s. n. (Înv.) Registru, dosar, arhivă. – Din tc. kayit.

CAID², caiduri, s. n. (Turcism învechit) Registru, condică, dosar, arhivă. Încredințîndu-se din caidurile... împărăției de acest drept legiuit a Moldaviei, îl întărește. NEGRUZZI, S. I 242.

CAID¹, caizi, s. m. Titlu purtat altădată de guvernatorul unei provincii sau al unui oraș din statele musulmane din nordul Africii.

CAID², caizi, s. m. Titlu purtat altădată de guvernatorul unei provincii sau al unui oraș din statele musulmane din Africa de Nord. – Fr. caïd.

CAID¹, caiduri, s. n. (Înv.) Registru, dosar, arhivă. – Tc. kayd.

CAID s.m. Titlu dat odinioară guvernatorului unei provincii sau al unui oraș din statele musulmane din Africa de nord. [Pron. ca-id, pl. -izi. / < fr. caïd].

CAID s. m. 1. titlu în trecut al guvernatorului unei provincii, al unui oraș din statele musulmane din Africa de Nord, cu atribuții judecătorești. 2. (fam.) persoană tiranică într-un anturaj; șef de bandă criminală. (< fr. caïd)

caid s. m. 1985 Șef de bandă criminală v. favela (din fr. caïd; DEX, DN3 – alt sens)

CAID² ~zi m. (în trecut, în statele musulmane ale Africii de Nord) Guvernator al unei provincii sau al unui oraș care deținea și funcțiile de judecător și de șef al poliției. [Sil. -ca-id] /<fr. caïde

CAID¹ ~uri n. înv. Caiet gros de format mare în care se includeau diferite date sau însemnări cu caracter administrativ; registru; catastif; condică. [Sil. ca-id] /<turc. kayd

caid² (registru, arhivă) (înv.) s. n., pl. caiduri

caid¹ (persoană) s. m., pl. caizi

caid¹ (persoană) s. m., pl. caizi

caid² (registru, arhivă) (înv.) s. n., pl. caiduri

caid (registru, arhivă) s. n., pl. caiduri

caid (persoană) s. m., pl. caizi

caid (caiduri), s. n. – Protocol, document de arhivă. – Mr. caide „viză”. Tc. kayid „carte” (Șeineanu, III, 25).

caid, caizi s. m. șef de bandă.

CAID s. v. arhivă, catastif, condică, registru.

caid s. v. ARHIVĂ. CATASTIF. CONDICĂ. REGISTRU.