2 intrări

17 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CABALÍNĂ, cabaline, s. f. (La pl.) Familie de animale din clasa mamiferelor, având ca tip calul; (și la sg.) animal care face parte din această familie. ◊ (Adjectival) Rasă cabalină.Lat. lit. caballinus.

CABALÍNĂ ~e f. 1) la pl. Familie de mamifere de talie mare, domestice (reprezentant: calul). 2) Animal din această familie. /<lat. caballinus

CABALÍN, -Ă, cabalini, -e, s. f., adj. 1. S. f. (La pl.) Familie de animale domestice din care face parte calul; (și la sg.) animal din această familie. 2. Adj. Care aparține cailor, privitor la cai; cavalin. Rasă cabalină. – Din lat. caballinus.

cabalín, ~ă [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: lat caballinus] 1 sn Denumire generică dată cailor. 2 a Specific cailor Si: cavalin. 3 a Care provine de la cai Si: cavalin. 4 a Privitor la cai Si: cavalin.

CABALÍN, -Ă, cabalini, -e, s. f., adj. 1. S. f. Denumire științifică generică dată cailor. 2. Adj. Care aparține cailor, privitor la cai; cavalin. Rasă cabalină. – Din lat. caballinus.

CABALÍNE s. f. pl. Numele științific al familiei de mamifere din care face parte calul.

CABALÍN, -Ă adj. Referitor la cal. // s.f.pl. Familie de mamifere din care face parte calul; (la sg.) animal din această familie. [După fr. chevalin < lat. caballus – cal].

CABALÍN, -Ă I. adj. referitor la cal. II. s. f. pl. familie de mamifere: caii. (< lat. caballinus)

CABALÍN ~ă (~i, ~e) Care ține de cai; propriu cailor. Rasă ~ă. /<lat. caballinus

*cabalín, -ă adj. (lat. caballínus, d. caballus, cal). Relativ la caĭ, de cal, căĭesc: rasa cabalină. – Și cavalin (după it. cavallino).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cabalínă s. f., g.-d. art. cabalínei; pl. cabalíne

cabalín adj. m., pl. cabalíni; f. cabalínă, pl. cabalíne

cabalín adj. m., pl. cabalíni; f. sg. cabalínă, pl. cabalíne


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CABALI s. (ZOOL.) cal, (pop. și depr.) mărțînă.

CABALÍN adj. (ZOOL.) cavalin. (Rasă ~.)

CABALIN adj. (ZOOL.) cavalin. (Rasă ~.)

Intrare: cabalină
cabalină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cabali
  • cabalina
plural
  • cabaline
  • cabalinele
genitiv-dativ singular
  • cabaline
  • cabalinei
plural
  • cabaline
  • cabalinelor
vocativ singular
plural
Intrare: cabalin
cabalin adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cabalin
  • cabalinul
  • cabalinu‑
  • cabali
  • cabalina
plural
  • cabalini
  • cabalinii
  • cabaline
  • cabalinele
genitiv-dativ singular
  • cabalin
  • cabalinului
  • cabaline
  • cabalinei
plural
  • cabalini
  • cabalinilor
  • cabaline
  • cabalinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cabalină

etimologie:

cabalin

etimologie: