9 definiții pentru căpos


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

căpos, ~oa a [At: I. CR. II, 263 / Pl: ~oși, ~oase / E: cap + -os] (Fam) 1 Cu capul mare. 2 Deștept. 3 (Fig) Încăpățânat.

CĂPÓS, -OÁSĂ, căpoși, -oase, adj. (Fam.) 1. Cu capul mare. 2. Deștept. 3. Fig. Încăpățânat. – Cap + suf. -os.

CĂPÓS, -OÁSĂ, căpoși, -oase, adj. (Fam.) 1. Cu capul mare. 2. Deștept. 3. Fig. Încăpățânat. – Cap + suf. -os.

CĂPÓS ~oáse (~óși, ~oáse) reg. Care are cap bun; cu cap. /cap + suf. ~os

căpós, -oásă adj. (d. cap 2). Fam. Iron. Încăpățînat. Prost.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*căpós (fam.) adj. m., pl. căpóși; f. căpoásă, pl. căpoáse

căpós adj. m., pl. căpóși; f. sg. căpoásă, pl. căpoáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CĂPÓS adj. v. încăpățânat, îndărătnic, recalcitrant, refractar.

căpos adj. v. ÎNCĂPĂȚÎNAT. ÎNDĂRĂTNIC. RECALCITRANT. REFRACTAR.

Intrare: căpos
căpos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • căpos
  • căposul
  • căposu‑
  • căpoa
  • căpoasa
plural
  • căpoși
  • căpoșii
  • căpoase
  • căpoasele
genitiv-dativ singular
  • căpos
  • căposului
  • căpoase
  • căpoasei
plural
  • căpoși
  • căpoșilor
  • căpoase
  • căpoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)