3 intrări
21 de definiții (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
căiesc, ~ească a [At: ȘEZ. VIII, 112 / Pl: ~ești / E: cai (pil cal) + -esc] 1 Privitor la cal. 2 Specific calului. 3 Care aparține calului. 4 Care provine de la cal.
2) căĭésc (mă) v. refl. (vsl. kaĭati sen, a se căi. V. și pocăĭesc). Regret ceĭa ce am făcut eŭ: mă căĭesc de fapta mea, c’am făcut asta.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
1) căĭésc, -ĭáscă adj. (d. cal, caĭ). P. P. și Cant. De cal, cabalin.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CĂÍ, căiesc, vb. IV. Refl. A-i părea cuiva rău, a regreta, a recunoaște că a greșit. ♦ Tranz. (Rar) A compătimi pe cineva; a căina. – Din sl. kajati sen.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CĂÍ, căiesc, vb. IV. Refl. A-i părea cuiva rău, a regreta, a recunoaște că a greșit. ♦ Tranz. (Rar) A compătimi pe cineva; a căina. – Din sl. kajati sen.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
căi2 [At: CORES1, PS. 300 / Pzi: ~iesc / E: каютиѩсѧ] 1 vr A regreta. 2 vr A recunoaște că a greșit. 3 vt (Rar) A compătimi pe cineva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
căi1 c [At: BIBICESCU, P. P. 461 / E: nct] (Reg) Căci.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂÍ, căiesc, vb. IV. 1. Refl. (Adesea urmat de determinări introduse prin prep. «de», «pentru» sau prin conj. «că», «pentru că») A-i părea cuiva rău, a regreta, a recunoaște o greșeală făcută. Unul spuse că se va căi cît va trăi el, pentru că a osîndit pe un om drept. ISPIRESCU, L. 367. Nu face una ca asta că te-i căi mai pe urmă. ALECSANDRI, T. 332. I-aș spune și nu-ndrăznesc, Aș tăcea și mă căiesc. HODOȘ, P. P. 31. 2. Tranz. (Rar) A compătimi, a plînge pe cineva; a căina. Iar pe drum cine trecea... Tot pe Badiul mi-l căia. TEODORESCU, P. P. 549.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CĂÍ, căiesc, vb. IV. Refl. A-i părea cuiva rău, a regreta, a recunoaște că a greșit. ♦ Tranz. (Rar) A compătimi pe cineva; a căina. – Slav (v. sl. kajati sen).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
A SE CĂÍ mă ~iésc intranz. A fi cuprins de regret; a-i părea rău; a regreta. /<sl. kajati
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
căì v. 1. a plânge pe cineva, a-i părea rău de ceva; 2. a se întrista cugetând la o greșală comisă, a simți o sinceră părere de rău. [Slav. KAĬATI].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
căésc, V. căĭesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
!căí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se căiéște, imperf. 3 sg. se căiá; conj. prez. 3 să se căiáscă
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de nsho_ci
- acțiuni
căí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. căiésc, imperf. 3 sg. căiá; conj. prez. 3 sg. și pl. căiáscă
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
căesc, căiască 3 conj., căiam 1 imp.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
CĂÍ vb. v. căina, compătimi, deplânge, plânge.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CĂÍ vb. 1. a se pocăi, a regreta, (reg.) a se măcădui, (prin Transilv. și Mold.) a(-și) bănui, (prin Transilv.) a șăinăli, (înv.) a se înfrânge, a jeli, a jelui, a se scârbi, a se smeri. (Se ~ pentru cele făcute.) 2. v. pocăi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MUSCĂ-CĂIÁSCĂ s. v. musca-calului.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
căi vb. v. CĂINA. COMPĂTIMI. DEPLÎNGE. PLÎNGE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CĂI vb. 1. a se pocăi, a regreta, (reg.) a se măcădui, (prin Transilv. și Mold.) a(-și) bănui, (prin Transilv.) a șăinăli, (înv.) a se înfrînge, a jeli, a jelui, a se scîrbi, a se smeri. (Se ~ pentru cele făcute.) 2. (BIS.) a se pocăi, (inv.) a se spăsi.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
muscă-căiască s. v. MUSCA-CALULUI.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
adjectiv (A84) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT408) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
căi
- 1. A-i părea cuiva rău, a recunoaște că a greșit.exemple
- Unul spuse că se va căi cît va trăi el, pentru că a osîndit pe un om drept. ISPIRESCU, L. 367.surse: DLRLC
- Nu face una ca asta că te-i căi mai pe urmă. ALECSANDRI, T. 332.surse: DLRLC
- I-aș spune și nu-ndrăznesc, Aș tăcea și mă căiesc. HODOȘ, P. P. 31.surse: DLRLC
- exemple
- Iar pe drum cine trecea... Tot pe Badiul mi-l căia. TEODORESCU, P. P. 549.surse: DLRLC
-
-
etimologie:
- limba slavă (veche) kajati sensurse: DEX '98 DEX '09
muscă-căiască
- 1. musca-cailorsurse: Sinonime