2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cârmuit2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: cârmui] 1 (Rar) Condus cu ajutorul cârmei. 2 Condus. 3 Guvernat. 4 Administrat.

cârmuit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: cârmui] 1-4 Cârmuire (1-4).

cârmuí [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 122/9 / Pzi: ~ésc / E: cârmă + -ui] 1 vt (Rar) A conduce cu ajutorul cârmei. 2-3 vtr A (se) conduce. 4-5 vtr A (se) guverna. 7 vtr A (se) administra.

CÂRMUÍ, cârmuiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) conduce, a (se) guverna, a (se) administra. 2. Tranz. (Rar) A conduce cu ajutorul cârmei. – Cârmă + suf. -ui.

CÂRMUÍ, cârmuiesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) conduce, a (se) guverna, a (se) administra. 2. Tranz. (Rar) A conduce cu ajutorul cârmei. – Cârmă + suf. -ui.

CÎRMUÍ, cîrmuiesc, vb. IV. Tranz. A conduce, a guverna, a administra. Ești în stare a cîrmui și pe alții. CREANGĂ, P. 185. ◊ Refl. Dreptul... de a-și alege voievozi și de a se cîrmui independent, după legile lor. BĂLCESCU, O. II 13. ♦ (Concretizat, cu privire la un vas plutitor) A conduce, a dirija cu ajutorul cîrmei, a cîrmi. Toader pluta-și cîrmuiește. La TDRG.

A CÂRMUÍ ~iésc tranz. (state, popoare, instituții etc.) A dirija, stând la cârmă; a guverna. /cârma + suf. ~ui

cârmuì v. 1. a ținea cârma; 2. fig. a conduce, a stăpâni (o țară), a administra (un județ).

cîrmuĭésc v. tr. (d. cîrmă. V. cîrmesc, ocîrmuĭesc). Țin cîrma, conduc. Fig. Guvernez, conduc, administrez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cârmuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cârmuiésc, imperf. 3 sg. cârmuiá; conj. prez. 3 să cârmuiáscă

cârmuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cârmuiésc, imperf. 3 sg. cârmuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. cârmuiáscă

cîrmui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cîrmuiesc, conj. cîrmuiască)

cârmuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÂRMUÍ vb. 1. v. conduce. 2. v. domni. 3. v. administra.

CÂRMUÍ vb. v. cârmi, coti, vira.

CÎRMUI vb. 1. a conduce, a dirigui, a domni, a guverna, a stăpîni, (înv. și pop.) a oblădui, (înv.) a birui, a chivernisi, a duce, a ocîrmui, a povățui. (Ștefan a ~ Moldova în glorie.) 2. a administra, a conduce, a gospodări, (înv. și pop.) a oblădui, a priveghea, a supraveghea, (înv.) a isprăvnici, a ocîrmui. (~ treburile publice.)

cîrmui vb. v. CÎRMI. COTI. VIRA.

Intrare: cârmuit
cârmuit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cârmuit
  • cârmuitul
  • cârmuitu‑
  • cârmui
  • cârmuita
plural
  • cârmuiți
  • cârmuiții
  • cârmuite
  • cârmuitele
genitiv-dativ singular
  • cârmuit
  • cârmuitului
  • cârmuite
  • cârmuitei
plural
  • cârmuiți
  • cârmuiților
  • cârmuite
  • cârmuitelor
vocativ singular
plural
Intrare: cârmui
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cârmui
  • cârmuire
  • cârmuit
  • cârmuitu‑
  • cârmuind
  • cârmuindu‑
singular plural
  • cârmuiește
  • cârmuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cârmuiesc
(să)
  • cârmuiesc
  • cârmuiam
  • cârmuii
  • cârmuisem
a II-a (tu)
  • cârmuiești
(să)
  • cârmuiești
  • cârmuiai
  • cârmuiși
  • cârmuiseși
a III-a (el, ea)
  • cârmuiește
(să)
  • cârmuiască
  • cârmuia
  • cârmui
  • cârmuise
plural I (noi)
  • cârmuim
(să)
  • cârmuim
  • cârmuiam
  • cârmuirăm
  • cârmuiserăm
  • cârmuisem
a II-a (voi)
  • cârmuiți
(să)
  • cârmuiți
  • cârmuiați
  • cârmuirăți
  • cârmuiserăți
  • cârmuiseți
a III-a (ei, ele)
  • cârmuiesc
(să)
  • cârmuiască
  • cârmuiau
  • cârmui
  • cârmuiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cârmui

  • 1. tranzitiv reflexiv A (se) conduce, a (se) guverna, a (se) administra.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: administra conduce guverna 2 exemple
    exemple
    • Ești în stare a cîrmui și pe alții. CREANGĂ, P. 185.
      surse: DLRLC
    • Dreptul... de a-și alege voievozi și de a se cîrmui independent, după legile lor. BĂLCESCU, O. II 13.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv rar A conduce cu ajutorul cârmei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cârmi un exemplu
    exemple
    • Toader pluta-și cîrmuiește. La TDRG.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Cârmă + sufix -ui.
    surse: DEX '98 DEX '09