21 de definiții pentru cârciumă crâșmă cârcimă cârcimă (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

cấrciumă sf [At: CORESI, ap. GCR I, 20 / V: ~címă, cấrșmă, cấjmă, crấcimă, crấjmă, crấșmă, críșmă / Pl: ~mi, (înv) ~me / E: vsl кpъцъмa] (Pop) Local unde se consumă băuturi alcoolice (și mâncare).

CẤRCIUMĂ, cârciumi, s. f. Local unde se consumă băuturi alcoolice (și mâncăruri); birt. [Var.: crấșmă, (reg.) cấrcimă s. f.] – Din sl. krucima.

CẤRCIUMĂ, cârciumi, s. f. Local unde se consumă băuturi alcoolice (și mâncăruri). [Var.: crấșmă, (reg.) cấrcimă s. f.] – Din sl. krucima.

cấrciumă s. f., g.-d. art. cấrciumii; pl. cấrciumi

cârciumă s. f., g.-d. art. cârciumii; pl. cârciumi

CÂRCIUMĂ s. (prin Transilv.) ceardă, (Transilv. și Bucov.) prepanație. (Bea într-o ~.)

CÂRCIUMĂ ~e f. Local (la sat sau la periferia orașului) unde se consumă băuturi alcoolice. [Sil. -ciu-mă; G.-D. cârciumei] /<sl. kruțima

cârciumă f. prăvălie unde se vinde vin și rachiu cu mărunțișul. [Slav. KRŬČĬMA, de unde și forma Mold. crâșmă].

CẤRCIMĂ s. f. v. cârciumă.

CRẤȘMĂ s. f. v. cârciumă.

CẤRCIMĂ s. f. v. cârciumă.

CRẤȘMĂ s. f. v. cârciumă.

CÎ́RCIMĂ s. f. v. cîrciumă.

CÎ́RCIUMĂ, cîrciumi, s. f. (Mai ales la țară și la periferia orașelor; azi pe cale de dispariție) Local (ținînd de sectorul comerțului particular) unde se vînd și se consumă băuturi alcoolice și mîncăruri. Ușa cîrciumii se deschide și Corpodan vorbește din prag cuiva din cîrciumă. DAVIDOGLU, M. 9. Picături de ploaie înghețată ca niște sfîrcuri de bice cădeau în vîrtejurile vîntului... Lumea îngrozită fugea la adăpost prin cîrciumi și cafenele. BART, 237. – Variantă: cîrcimă (pronunțat cîrci-mă) (COȘBUC, P. I 175) s. f.

CRÎ́ȘMĂ, crîșme, s. f. (Mold., Transilv.) Cîrciumă. Duminica, crîșmele... par a fi niște ființe vii, care vuiesc adînc. SADOVEANU, O. VII 273. Crîșmă bună, crîșmă veche lîngă crucea de la moară, în zadar îți caut rostul zilelor de-odinioară. GOGA, C. P. 36. Or fi fugit!... cine știe?... La vro crîșmă poate... ALECSANDRI, T. I 113. S-au dus la o crîșmă, unde s-au pus să bea. NEGRUZZI, S. I 32. – Variantă: (regional) críșmă (AGÎRBICEANU, S. P. 16) s. f.

crấșmă (pop.) s. f., g.-d. art. crấșmei; pl. crấșme

crâșmă s. f., g.-d. art. crâșmei; pl. crâșme

cîrciumă (cîrciumi), s. f. – Local unde se consumă băuturi alcoolice (și mîncăruri). – Var. cîrcimă, crîcimă, crîșmă, crîjmă (cu der. săi). Sl. krŭčĭma (Miklosich, Slaw. Elem., 27; Lexicon, 318; Cihac, II, 41; Meyer 207; Berneker 666; Conev 88); cf. bg. krŭčma, sb., slov. krčma, mag. korcsima. Der. cîrciumar, s. m. (proprietar de cîrciumă); cîrciumăreasă, s. f. (nevastă de cîrciumar; femeie care are o cîrciumă; plantă ornamentală, Zinnia elegans); cîrciumări, vb. (a fi cîrciumar; a trafica, a specula); cîrciumărie, s. f. (îndeletnicirea de cîrciumar); cîrciumărit, s. n. (îndeletnicirea de cîrciumar; înv., în Mold., contribuție pe cîrciumi, care reprezenta cinci lei pe an în sec. XVIII); cîrciumăriță (mai adesea crîșmăriță), s. f. (cîrciumăreasă). Der. reprezintă adesea forme sl., cf. bg. krŭčmar, krŭčmarica, slov., cr. krčmariti (‹ sl. kručĭmiti).

crâșmă f. Mold. V. cârciumă.

cî́rcĭumă f., pl. ĭ și e (vsl. krŭčĭma, bg. krŭčma, de unde și ung. korcsoma și korcsma, id.). Vest. Prăvălie în care se vinde vin, rachiŭ ș. a. – În Mold. nord crîșmă, în sud crișmă; în Trans. crîjmă și crijmă (Agrb. Înt. 137, 140, 141 și 209).

Intrare: cârciumă
cârcimă
Surse flexiune: DEX '09, DEX '98, DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cârcimă cârcima
plural cârcimi cârcimile
genitiv-dativ singular cârcimi cârcimii
plural cârcimi cârcimilor
vocativ singular
plural
cârciumă substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cârciumă cârciuma
plural cârciumi cârciumile
genitiv-dativ singular cârciumi cârciumii
plural cârciumi cârciumilor
vocativ singular
plural
cârcimă
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cârcimă cârcima
plural cârcime cârcimele
genitiv-dativ singular cârcime cârcimei
plural cârcime cârcimelor
vocativ singular
plural
cârciumă
Surse flexiune: NODEX, Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cârciumă cârciuma
plural cârciume cârciumele
genitiv-dativ singular cârciume cârciumei
plural cârciume cârciumelor
vocativ singular
plural
crâșmă substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular crâșmă crâșma
plural crâșme crâșmele
genitiv-dativ singular crâșme crâșmei
plural crâșme crâșmelor
vocativ singular
plural