CÎRCIUMĂ, cîrciumi, s. f. (Mai ales la țară și la periferia orașelor; azi pe cale de dispariție) Local (ținînd de sectorul comerțului particular) unde se vînd și se consumă băuturi alcoolice și mîncăruri. Ușa cîrciumii se deschide și Corpodan vorbește din prag cuiva din cîrciumă. DAVIDOGLU, M. 9. Picături de ploaie înghețată ca niște sfîrcuri de bice cădeau în vîrtejurile vîntului... Lumea îngrozită fugea la adăpost prin cîrciumi și cafenele. BART, 237. – Variantă: cîrcimă (pronunțat cîrci-mă) (COȘBUC, P. I 175) s. f.