16 definiții pentru câinos cânos


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

câinos, ~oa a [At: CREANGĂ, P. 65 / V: cân~ / Pl: ~oși, ~oase / E: câine + -os] 1 (D. oameni și manifestările lor) Rău la inimă (ca un câine) Si: crud, hain, neînduplecat, pizmătareț, rău. 2 (D. vreme) Câinesc (7).

CÂINÓS, -OÁSĂ, câinoși, -oase, adj. (Despre oameni și despre manifestările lor) Rău, hain. ♦ (Despre vreme) Vrăjmaș omului, greu de suportat; aspru, câinesc. – Câine + suf. -os.

CÂINÓS, -OÁSĂ, câinoși, -oase, adj. (Despre oameni și despre manifestările lor) Crud, rău, hain. ♦ (Despre vreme) Vrăjmaș omului, greu de suportat; aspru, câinesc. – Câine + suf. -os.

CÂINÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre persoane) Care este rău la inimă; fără suflet; hain; crud. 2) (despre timp) Care este greu de suportat; aspru. /câine + suf. ~os

câinos a. rău la inimă, nemilostiv: câinosul de tată.

CÎINÓS, -OÁSĂ, cîinoși, -oase, adj. (Și în forma regională cînos) (Despre persoane) Crud, rău, hain; (despre manifestări ale oamenilor) care trădează cruzime sau răutate, care exprimă răutate. Privirile cîinoase ale ochilor cenușii, întunecați ca pulberea. MIHALE, O. 526. Baba, cînoasă la inimă, de cuvînt; face cum i-a zis stăpînu- său. CREANGĂ, P. 65. Cu cei mari prietenos, Cucei mititei cîinos. ANT. LIT. POP. I 18. ♦ (Despre vreme) Vrăjmaș omului, aspru, greu de suportat. Va veni iarna, care va fi poate și ea cîinoasă. PAS, L. I 122. – Variantă; (Mold.) cînós,-oásă adj.

CÎNOS, -OA adj. v. cîinos.

cî́ĭne, cîĭnésc, cîĭnéște, cîĭnós, V. cîne ș. a.

cînós (est) și cîĭ- (vest), -oásă adj. Ca cînele cu dușmaniĭ stăpînuluĭ luĭ, crud, nemilos.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

câinós adj. m., pl. câinóși; f. câinoásă, pl. câinoáse

câinós adj. m., pl. câinóși; f. sg. câinoásă, pl. câinoáse


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CÂINÓS adj., adv., s. 1. adj., adv. v. rău. 2. adj. v. aspru. 3. adj., s. v. afurisit.

CÂINÓS adj. v. aspru, greu.

Câinos ≠ milos, milostiv

CÎINOS adj., adv., s. 1. adj., adv. aprig, aspru, barbar, brutal, crîncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necruțător, neiertător, neîmblînzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sîngeros, violent, (livr.) sanguinar, (înv. și pop.) năsilnic, (înv. și reg.) tare, (reg.) pogan, (Mold. și Bucov.) avan, hapsîn, (înv.) jestoc, neomenit, sanguinic, sălbăticos, sireap, (fig.) dur, negru. (Om ~; se poartă ~.) 2. adj. aspru, brutal, cîinesc, crud, inuman, nemilos, neomenos, (înv.) vărvăresc, (fig.) dur. (Purtare ~.) 3. adj., s. afurisit, blestemat, hain, îndrăcit, rău, ticălos, (înv. și pop.) pustiu, (pop. și fam.) pîrdalnic, (pop.) împelițat, jurat, (înv. și reg.) urgisit, (reg.) pricăjit, (Transilv.) săcret.

Intrare: câinos
câinos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • câinos
  • câinosul
  • câinosu‑
  • câinoa
  • câinoasa
plural
  • câinoși
  • câinoșii
  • câinoase
  • câinoasele
genitiv-dativ singular
  • câinos
  • câinosului
  • câinoase
  • câinoasei
plural
  • câinoși
  • câinoșilor
  • câinoase
  • câinoaselor
vocativ singular
plural
cânos adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cânos
  • cânosul
  • cânoa
  • cânoasa
plural
  • cânoși
  • cânoșii
  • cânoase
  • cânoasele
genitiv-dativ singular
  • cânos
  • cânosului
  • cânoase
  • cânoasei
plural
  • cânoși
  • cânoșilor
  • cânoase
  • cânoaselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

câinos cânos

  • 1. Despre oameni și despre manifestările lor:
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: crud hain rău antonime: milos milostiv 3 exemple
    exemple
    • Privirile cîinoase ale ochilor cenușii, întunecați ca pulberea. MIHALE, O. 526.
      surse: DLRLC
    • Baba, cînoasă la inimă, de cuvînt; face cum i-a zis stăpînu-său. CREANGĂ, P. 65.
      surse: DLRLC
    • Cu cei mari prietenos, Cu cei mititei cîinos. ANT. LIT. POP. I 18.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Câine + sufix -os.
    surse: DEX '98 DEX '09