7 definiții pentru buntușnic

Explicative DEX

buntușnic sm [At: DDRF / Pl: ~ici / E: rs бунтушчик] (Rsm) Conjurat.

BUNTUȘNIC sm. Bucov. - BONTAȘ: au făcut ei ce-a făcut și mi i-au potolit pe ~i (GRIG.) [rus. buntovstihu].

BUNTUȘNIC, buntușnici, s. m. (Mold., învechit și arhaizant) Rebel, răzvrătit, insurgent. Dezgolindu-se codrii de frunzișuri și venind și iarna, au ieșit acei buntușnici, ca lupii, în văi cătră sate și i-a prins pe toți Cantemir de grumaz. SADOVEANU, Z. C. 231.

BUNTUȘNIC, buntușnici, s. m. (Înv., arh. și reg.) Conjurat, răzvrătit, rebel. – Rus buntovščik.

buntúșnic m. (rut. buntivnik). Rar. Rebel. Buntaș.

Sinonime

BUNTUȘNIC adj., s. v. răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat.

buntușnic adj., s. v. RĂSCULAT. RĂZVRĂTIT. REBEL. REVOLTAT.

Intrare: buntușnic
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buntușnic
  • buntușnicul
  • buntușnicu‑
plural
  • buntușnici
  • buntușnicii
genitiv-dativ singular
  • buntușnic
  • buntușnicului
plural
  • buntușnici
  • buntușnicilor
vocativ singular
  • buntușnicule
  • buntușnice
plural
  • buntușnicilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

buntușnic, buntușnicisubstantiv masculin

  • 1. regional Conjurat, insurgent, rebel, revoltat, răsculat, răzvrătit. DLRLC DLRM
    • format_quote Dezgolindu-se codrii de frunzișuri și venind și iarna, au ieșit acei buntușnici, ca lupii, în văi cătră sate și i-a prins pe toți Cantemir de grumaz. SADOVEANU, Z. C. 231. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.