opțiuni
  • info

2 intrări

23 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BUCLARE, buclări, s. f. Acțiunea de a (se) bucla. – V. bucla.

BUCLARE, buclări, s. f. Acțiunea de a (se) bucla. – V. bucla.

buclare sf [At: DEX2 / Pl: ~lări / E: bucla] 1 Ondulare. 2 Modelare în formă de buclă.

buclare s.f. Acțiunea de a bucla și rezultatul ei. • pl. -ări. /v. bucla.

BUCLA, buclez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A(-și) răsuci părul în bucle; a (se) cârlionța; a (se) ondula. 2. Tranz. A face o buclă firului de țesut pentru a forma un ochi de tricotat. – Din fr. boucler.

bucla [At: EMINESCU, P. 220 / Pzi: ~lez / E: fr boucler] 1-2 vtr (D. păr) A (se) ondula. 2 vt (Pex) A modela în formă de buclă.

bucla vb. I. 1 tr., refl. A(-și) ondula părul în bucle, a (se) cîrlionța. Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr (EMIN.). 2 tr. (compl. indică fire de țesut) A da formă de buclă. • prez.ind. -ez. /fr. boucler.

BUCLA, buclez, vb. I. 1. Tranz. Și refl. A(-și) răsuci părul în bucle; a (se) cârlionța; a (se) ondula.2. Tranz. A face o buclă firului de țesut pentru a forma un ochi de tricotat. – Din fr. boucler.

BUCLA, buclez, vb. I. Tranz. (Cu privire Ia păr) A răsuci în bucle; a încreți, a cîrlionța. Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr. EMINESCU, O. I 130.

BUCLA, buclez, vb. I. Tranz. și refl. A(-și) răsuci părul în bucle; a (se) cîrlionța. – Fr. boucler.

BUCLA vb. I. tr., refl. A(-și) răsuci părul în bucle, a (se) cîrlionța, a(-și) încreți (părul). [P.i. -lez. / < fr. boucler].

BUCLA vb. tr., refl. a(-și) răsuci părul în bucle, a (se) cârlionța. (< fr. boucler)

A BUCLA ~ez tranz. (părul) A face să se bucleze; a cârlionța; a se ondula; a se încreți. [Sil. bu-cla] /<fr. boucler

A SE BUCLA se ~ează intranz. (despre păr) A se răsuci, căpătând formă de buclă; a se cârlionța; a se ondula; a se încreți. [Sil. bu-cla] /<fr. boucler

buclà v. a face bucle, a încreți părul.

*bucléz v. tr. (fr. boucler). Barb. Încrețesc, cîrlionțez, fac păru în formă de bucle.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

buclare s. f., g.-d. art. buclării; pl. buclări

bucla (a ~) (desp. bu-cla) vb., ind. prez. 1 sg. buclez, 3 buclează; conj. prez. 1 sg. să buclez, 3 să bucleze

bucla (a ~) (bu-cla) vb., ind. prez. 3 buclează

bucla vb. (sil. -cla), ind. prez. 1 sg. buclez, 3 sg. și pl. buclează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BUCLARE s. v. ondulare.

BUCLARE s. cîrlionțare, inelare, încrețire, ondulare. (~ a părului.)

BUCLA vb. v. ondula.

BUCLA vb. a (se) cîrlionța, a (se) inela, a (se) încreți, a (se) ondula, (rar) a (se) zulufa, (prin Olt. și Munt.) a (se) scîrlionți. (Și-a ~ părul.)

Intrare: buclare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buclare
  • buclarea
plural
  • buclări
  • buclările
genitiv-dativ singular
  • buclări
  • buclării
plural
  • buclări
  • buclărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: bucla
  • silabație: bu-cla info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bucla
  • buclare
  • buclat
  • buclatu‑
  • buclând
  • buclându‑
 singular plural
  • buclează
  • buclați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • buclez
 (să)
  • buclez
  • buclam
  • buclai
  • buclasem
a II-a (tu)
  • buclezi
 (să)
  • buclezi
  • buclai
  • buclași
  • buclaseși
a III-a (el, ea)
  • buclează
 (să)
  • bucleze
  • bucla
  • buclă
  • buclase
plural I (noi)
  • buclăm
 (să)
  • buclăm
  • buclam
  • buclarăm
  • buclaserăm
  • buclasem
a II-a (voi)
  • buclați
 (să)
  • buclați
  • buclați
  • buclarăți
  • buclaserăți
  • buclaseți
a III-a (ei, ele)
  • buclează
 (să)
  • bucleze
  • buclau
  • buclară
  • buclaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

buclare, buclărisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi bucla DEX '98 DEX '09

bucla, buclezverb

  • 1. tranzitiv reflexiv A(-și) răsuci părul în bucle; a (se) cârlionța; a (se) ondula. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: cârlionța ondula încreți
    • format_quote Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr. EMINESCU, O. I 130. DLRLC
  • 2. tranzitiv A face o buclă firului de țesut pentru a forma un ochi de tricotat. DEX '09
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.