3 intrări
25 de definiții

Explicative DEX

bucălău sm [At: H II, 12 / Pl: ~ăi / E: bucălat css] (Reg) 1 Berbec. 2 Câine.

bucălău[1] a vz bucălat corectat(ă)

  1. În original bucălălău, corectat conform variantei indicate la intrarea principală. — gall

BUCĂLĂU, -LAIE adj. 🐑 Cu botul negru, cu una sau cu amîndouă fălcile negre (vorb. de berbeci sau de oi, de capre) [bucă + laiu].

bucălăŭ, -áĭe adj. pl. m. și f. ăĭ (var. din bucălat). Bucălat. Cu lînă multă (vorbind de oĭ: Mioriță, laĭe, laĭe, bucălaĭe. (P.P.) V. lăŭ, laĭe.

BUCĂLAT, -Ă, bucălați, -te, adj. (Care are obrazul) grăsuț, durduliu, bucălai, bucăliu, busnat. – Cf. bucă.

BUCĂLAT, -Ă, bucălați, -te, adj. (Care are obrazul) grăsuț, durduliu, bucălai, bucăliu, busnat. – Cf. bucă.

bucălai a vz bucălat

bucălan[1] a vz bucălat

  1. Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall

bucălat, ~ă a [At: ANON. CAR. / V: ~ai, ~av, ~lău, ~iu / Pl: ~ați, ~e / E: ns cf bucă] Plin la față Si: durduliu, grăsuliu.

bucălav a vz bucălat

bucăliu a vz bucălat

bucălat, -ă adj. (despre obraji) Care este durduliu; bucălai. Obrajii, bucălați și trandafirii (SADOV.). Ext. (despre oameni) Care este rotund; durduliu. Un copil bucălat. • pl. -ți, -te. /de la bucă.

BUCĂLAIE sm. 👉 BUCĂLĂU.

BUCĂLAT adj. Grăsuliu la față: nevastă-sa una blondă, cu părul creț, grasă, ~ă (BR.-VN.).

BUCĂLAT, -Ă, bucălați, -te, adj. (Despre obraji, p. ext. despre persoane) Rotund, grăsuliu, durduliu. N-avea treizeci de ani. Obrajii, bucălați și trandafirii. SADOVEANU, P. M. 58. Ai să vezi un copilaș bucălat, cu brațele încărcate de jucării. SAHIA, U.R.S.S. 135. Un morar gras și rumen, cu obraji bucălați ca niște pite. DELAVRANCEA, V. V. 179.

BUCĂLAT, -Ă, bucălați, -te, adj. Grăsuliu, durduliu. – Din bucăla (rar uzitat).

BUCĂLAT ~tă (~ți, ~te) fam. Care are obrajii grăsuți; cu obrajii plini. /cf. bucă

bucălat a. cu bucile pline (de copii), grăsuliu la față.

bucălát, -ă adj. adj. (d. bucă. D. rom. vine bg. buhalat, moțat). Grăsuliŭ, cu obrajiĭ, marĭ: un copil bucălat. V. boghet.

Ortografice DOOM

!bucălău (cu lână multă) (pop.) adj. m. (berbec ~); f. bucălaie (oaie ~); pl. m. și f. bucălăi

bucălat adj. m., pl. bucălați; f. bucăla, pl. bucălate

bucălat adj. m., pl. bucălați; f. bucălată, pl. bucălate

bucălat adj. m., pl. bucălați; f. sg. bucălată, pl. bucălate

Sinonime

BUCĂLAT adj. v. grăsuț.

BUCĂLAT adj. bucălai, dolofan, durduliu, grăsan, grăsuliu, grăsuț, plin, rotofei, rotund, (reg.) brusnat, bucăliu, durd, (prin Olt.) vîrlav. (Prunc ~.)

Antonime

Bucălat ≠ scofâlcit, supt

Intrare: bucălău (adj.)
bucălău1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A114)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucălău
  • bucălăul
  • bucălaie
  • bucălaia
plural
  • bucălăi
  • bucălăii
  • bucălăi
  • bucălăile
genitiv-dativ singular
  • bucălău
  • bucălăului
  • bucălăi
  • bucălăii
plural
  • bucălăi
  • bucălăilor
  • bucălăi
  • bucălăilor
vocativ singular
plural
Intrare: bucălău (animal)
bucălău2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucălău
  • bucălăul
plural
  • bucălăi
  • bucălăii
genitiv-dativ singular
  • bucălău
  • bucălăului
plural
  • bucălăi
  • bucălăilor
vocativ singular
plural
Intrare: bucălat
bucălat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucălat
  • bucălatul
  • bucălatu‑
  • bucăla
  • bucălata
plural
  • bucălați
  • bucălații
  • bucălate
  • bucălatele
genitiv-dativ singular
  • bucălat
  • bucălatului
  • bucălate
  • bucălatei
plural
  • bucălați
  • bucălaților
  • bucălate
  • bucălatelor
vocativ singular
plural
bucălav adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucălav
  • bucălavul
  • bucăla
  • bucălava
plural
  • bucălavi
  • bucălavii
  • bucălave
  • bucălavele
genitiv-dativ singular
  • bucălav
  • bucălavului
  • bucălave
  • bucălavei
plural
  • bucălavi
  • bucălavilor
  • bucălave
  • bucălavelor
vocativ singular
plural
bucălan adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucălan
  • bucălanul
  • bucăla
  • bucălana
plural
  • bucălani
  • bucălanii
  • bucălane
  • bucălanele
genitiv-dativ singular
  • bucălan
  • bucălanului
  • bucălane
  • bucălanei
plural
  • bucălani
  • bucălanilor
  • bucălane
  • bucălanelor
vocativ singular
plural
bucălai adjectiv
adjectiv (A120)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucălai
  • bucălaiul
  • bucălaiu‑
  • bucălaie
  • bucălaia
plural
  • bucălai
  • bucălaii
  • bucălaie
  • bucălaiele
genitiv-dativ singular
  • bucălai
  • bucălaiului
  • bucălaie
  • bucălaiei
plural
  • bucălai
  • bucălailor
  • bucălaie
  • bucălaielor
vocativ singular
plural
bucălău1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A114)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucălău
  • bucălăul
  • bucălaie
  • bucălaia
plural
  • bucălăi
  • bucălăii
  • bucălăi
  • bucălăile
genitiv-dativ singular
  • bucălău
  • bucălăului
  • bucălăi
  • bucălăii
plural
  • bucălăi
  • bucălăilor
  • bucălăi
  • bucălăilor
vocativ singular
plural
bucăliu adjectiv
adjectiv (A108)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bucăliu
  • bucăliul
  • bucăliu‑
  • bucălie
  • bucălia
plural
  • bucălii
  • bucăliii
  • bucălii
  • bucăliile
genitiv-dativ singular
  • bucăliu
  • bucăliului
  • bucălii
  • bucăliei
plural
  • bucălii
  • bucăliilor
  • bucălii
  • bucăliilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bucălău, bucălaieadjectiv

  • 1. Cu botul negru, cu una sau cu amândouă fălcile negre (vorbind de berbeci sau de oi, de capre). CADE
etimologie:
  • bucă + -laiu CADE

bucălău, bucălăisubstantiv masculin

regional
etimologie:
  • bucălat MDA2

bucălat, bucălaadjectiv

  • 1. (Care are obrazul) grăsuț, durduliu, bucălai, bucăliu, busnat. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM NODEX
    • format_quote N-avea treizeci de ani. Obrajii, bucălați și trandafirii. SADOVEANU, P. M. 58. DLRLC
    • format_quote Ai să vezi un copilaș bucălat, cu brațele încărcate de jucării. SAHIA, U.R.S.S. 135. DLRLC
    • format_quote Un morar gras și rumen, cu obraji bucălați ca niște pite. DELAVRANCEA, V. V. 179. DLRLC
    • format_quote Nevastă-sa una blondă, cu părul creț, grasă, bucălată. (BR.-VN.) CADE
etimologie:
  • cf. bucă DEX '09 DEXI DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.