21 de definiții pentru buberic

din care

Explicative DEX

BUBERIC, buberici, s. m. Plantă erbacee cu rizom noduros, cu frunze dințate și cu flori brune sau verzi-măslinii (Scrophularia nodosa).Cf. bg. bubrek „rinichi”.

BUBERIC, buberici, s. m. Plantă erbacee cu rizom noduros, cu frunze dințate și cu flori brune sau verzi-măslinii (Scrophularia nodosa).Cf. bg. bubrek „rinichi”.

buberic sm [At: PANȚU, PL. / V: (reg) ~rnic / Pl: ~ii / E: bg бубрек] Plantă erbacee din familia scrofulariacee, cu flori verzi-măslinii, cu fructe asemănătoare capsulelor, cu miros tare, neplăcut și cu gust acru-amărui Si: (reg) brâncă, firunză- de-bubă-rea, iarba-neagră, poală, urzică-neagră (Scrophularia nodosa).

buberic s.m. (bot.) Plantă erbacee perenă, din familia scrofulariaceelor, cu rizomul noduros, cu frunzele dințate și cu florile brune sau verzi, avînd gust acru-amărui și miros neplăcut (Scrophularia nodosa); iarba-neagră. • pl. -ci. /cf. bg. бъбрек „rinichi”.

BUBERIC sm. 🌿 Plantă ierboasă cu tubercule noduroase și umflate, cu tulpina dreaptă, înaltă de 0,50cm. – 1 m., care crește pe la marginea rîurilor și pe locurile umbroase și umede; face flori brune-măslinii și are un miros neplăcut, grețos; e cunoscută și sub numirile de „frunză-de-bubă-rea”, „brîncă”, „brînca-porcului”, „poală”, „urzică-neagră” și „iarbă-neagră” (Scrophularia nodosa) (🖼 626).

BUBERIC s. m. Plantă erbacee cu tulpina noduroasă la bază, cu frunze dințate și cu flori brune sau verzi-măslinii (Scrophularia nodosa).Comp. bg. bubrek.

BUBERIC ~ci m. Plantă erbacee cu miros neplăcut, cu frunze dințate, cu flori brune și verzi, care crește prin locuri umede. /<bulg. bubrek

buberic m. buruiană de bubă rea, cu miros tare, grețos, cu un gust acru și amar (Scrophularia nodosa).

buberíc m. (cp. cu ung. boborék, beșicuță, pin aluz. la poamele capsulare ale acesteĭ plante. C. și cu turc. bübrek, rinichĭ). O plantă puturoasă cu gust acru și amar și care crește pin locurĭ umede (scrofulária nodósa). Odinioară era uzitată în med. – Se numește și frunză de buba cea rea și urzică neagră.

bubernic sm vz buberic

BRÎNCĂ2 sf. 🐕 Boală de vite și de porci caracterizată prin umflarea gîtului (la porci și la vite) sau a capului (la vite): porcii i-a vîndut, că a auzit că prind a muri de ~ (RET.) 2 🩺 Boală, la om, molipsitoare, epidemică, care se manifestă printr’o umflătură dureroasă a straturilor superficiale ale pielii (la față și la gît, la mîini și la picioare); e numită în Mold. „orbalț”: termenul științific e „erisipel” 3 🌿 Plantă ierboasă care crește pe țărmul mării și din cenușa căreia se extrage sodă; mai poartă numirile de „gușteriță”, „iarba-porcului” și „iarbă-sărată”; poporul o pune în scăldători ca leac pentru bolnavii de brîncă (Salicornia herbaceea) (🖼 602) 4 🌿 ~ sau BRÎNCA-PORCULUI1 = BUBERIC 5 🌿 BRÎNCA-PORCULUI2 = CINSTEȚ.

BU (pl. -be) sf. 1 🩺 Umflătură pe piele în formă de bășică, de obiceiu plină de puroiu; proverb: (a umbla cu cineva) ca cu o ~ coaptă, cu binișorul, căutînd să nu-l atingă, să nu-l supere 2 Fig. familiar Punctul dureros, pricina supărării: asta e buba vieții mele (BR. -VN.); îi știu eu buba; aici e buba, aci e aci, aci e toată greutatea 3 🐕 BUBA-MÎNZULUI, boală a mînjilor, caracterizată printr’o bubă care se face pe cap, de pe urma căreia vita e tristă, strănută des și-i curge un fel de puroiu pe nas 4 🩺 🐕 BU-NEAGRĂ sau BUBĂ REA, dalac 5 🩺 BUBA-VÎNĂTĂ, o bășică care se face mai ales la mîini (mai adesea între degete) și la picioare 6 Maram. 🩺 Pelagră (BRL.) 7 🩺 pop. BUBE-DULCI pl. Bubulițe care ies la copii pe față, pe lîngă gură și pe cap 8 📆 pop. Sărbătoarea-bubelor = BARBURA 2 9 🌿 FRUNZĂ-DE-REA 👉 BUBERIC 10 🌿 Mică crestătură rotundă și vîrtoasă pe coaja fructelor [sl.].

FRUNZĂ (pl. -ze) sf. 🌿 1 Foaie de arbore: mila de la bărbat ca frunza de plop uscat ZNN.; ~ de brad; ~ verde, începutul caracteristic al celor mai multe cîntece populare; a cînta, a zice din ~, a cînta ținînd o frunză între buze: venea cîntînd din ~ ISP.; în ~-l învăță a zice moș Gligor RET.; a umbla (de) frunza frăsinelului 👉 FRĂSINEL; a tăia cîinilor ~ CÎINE 1; a trăi ca frunza pe apă 👉 A 19; cîtă ~ și iarbă sau ca frunza și ca iarba, nenumărat de mulți, în cantitate enormă 2 FRUNZĂ-DE-BU-REA = BUBERIC; ~-DE-POTCĂ, plantă, numită și „iarba-drumurilor”, cu frunzele de un frumos verde lucitor (Chenopodium murale) (🖼 2221); FRUNZA-TĂIETURII = VINDECEA; FRUNZA-VOINICULUI1, plantă, numită și „brîncuță”, cu flori mici galbene, poporul o socotea odinioară ca bună pentru a vindeca tusea și stingerea glasului (Sisymbrium officinale) (🖼 2222); – FRUNZA-VOINICULUI2 = USTUROIȚĂ [lat. *frondea].

URZI (pl. -ici) sf. 🌿 1 Plantă ierboasă cu rădăcina tîrîtoare, cu tulpina vîrtoasă, acoperită ca și frunzele tinere cu peri care, prin atingere, produc o usturime dureroasă și bășică pielea; florile, verzui, sînt așezate în ciorchini la subțioara frunzelor sau în vîrful tulpinii; frunzele tinere sînt comestibile și se consumă, fierte, ca spanacul; numită și „urzică-mare” sau „urzică-de-pădure” (Urtica dioica) (🖼 5193) 2 URZICĂ-MI, plantă care se deosebește de cea precedentă prin tulpina-i în formă de fus; numită și „urzică-crăiească”, „urzică-iute”, „urzicea” sau „oieșea” (Urtica urens) (🖼 5194) 3 URZICĂ-ALBĂ, URZICĂ-CREAȚĂ, URZICĂ-MOARTĂ1 = SUGEL-ALB; – URZICĂ-MOARTĂ2 = SUGEL3; – URZICĂ-MOARTĂ3, plantă din fam. labiatelor, cu frunzele acoperite uneori cu o pată albă pe fața superioară, cu flori mari, roșii-purpurii (Lamium maculatum) (🖼 5195) 4 URZICĂ-NEAGRĂ = BUBERIC 5 URZICA-RAȚEI = ȘTEVIE2 [lat. ŭrtīca, cu fonetismul neexplicat].

Ortografice DOOM

buberic s. m., pl. buberici

buberic s. m., pl. buberici

buberic s. m., pl. buberici

Etimologice

buberic (-ci), s. m. – Buruiană-de-bubă, Scrophularia nodosa. Bg. bubrek „rinichi” (DAR).

Sinonime

BUBERIC s. v. brâncă.

BUBERIC s. (BOT.; Scrophularia nodosa) (rar) scrofulare, (reg.) brâncă, poală, frunză-de-bubă-rea, iarbă-neagră, urzică-neagră.

buberic s. v. BRÎNCĂ.

BUBERIC s. (BOT.; Scrophularia nodosa) (rar) scrofulare, (reg.) brîncă, poală, frunză-de-bubă-rea, iarbă-neagră, urzică-neagră.

Intrare: buberic
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • buberic
  • bubericul
  • bubericu‑
plural
  • buberici
  • bubericii
genitiv-dativ singular
  • buberic
  • bubericului
plural
  • buberici
  • bubericilor
vocativ singular
plural
bubernic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

buberic, bubericisubstantiv masculin

  • 1. Plantă erbacee cu rizom noduros, cu frunze dințate și cu flori brune sau verzi-măslinii (Scrophularia nodosa). DEX '09 DEX '98
    sinonime: brâncă
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.