2 intrări

21 de definiții

din care

Explicative DEX

BRUMĂREA, brumărele, s. f. Numele a două plante erbacee ornamentale cu flori diferit și viu colorate și cu miros plăcut (Phlox paniculata și drummondi).Brumă + suf. -ărea.

bruma vb. I. 1 intr. A cădea brumă. La mijlocul lui septembrie a brumat ușor (AGÂR.). 2 tr., refl. A (se) acoperi cu brumă sau cu ceva care seamănă cu bruma. • prez.ind. pers. 3 -ează. /brumă + -a.

brumărea s.f. (bot.) Numele a două plante erbacee, din familia polemoniaceelor, cu florile viu colorate în diverse nuanțe (purpurii, roz, albe sau liliachii), cu frunzele simple oval-lanceolate și cu miros plăcut, răspîndite mai ales în America de Nord și cultivate ca plante ornamentale: a) botcuță (Phlox paniculata); b) scînteiuță (Phlox drummondi). • pl. -ele. /brumă + -ărea.

BRUMA, pers. 3 brumează, vb. I. (Rar) 1. Intranz. A cădea brumă (1). 2. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu brumă (1) sau cu ceva care seamănă cu bruma. – Din brumă.

BRUMĂREA, brumărele, s. f. Numele a două plante erbacee ornamentale cu flori diferit și viu colorate și cu miros plăcut (Phlox paniculata și drummondi).Brumă + suf. -ărea.

BRUMĂREA, brumărele, s. f. (Mai ales la pl.) Plantă erbacee cu flori roșii-violete și cu miros plăcut, cultivată în grădini ca plantă ornamentală (Phlox paniculata); scînteiuțe.

BRUMĂREA, brumărele, s. f. Plantă erbacee ornamentală cu flori roșii-violete și cu miros plăcut (Phlox paniculata). – Din brumă1 + suf. -ărea.

A BRUMA ~ează 1. intranz. rar A cădea brumă. 2. tranz. A acoperi cu brumă. /Din brumă

BRUMĂREA ~ele f. pl. Plantă erbacee decorativă, cultivată pentru florile sale roșii-violete, plăcut mirositoare; scânteiuțe. /brumă + suf. ~ărea

brumăréle f. pl. (d. brumă. Sing. -eá saŭ -ică nu e uzitat, ca și zorele). O plantă ornamentală originară din America de Nord (phlox paniculata).

Ortografice DOOM

brumărea s. f., art. brumăreaua, g.-d. art. brumărelei; pl. brumărele

brumărea s. f., art. brumăreaua, g.-d. art. brumărelei; pl. brumărele, art. brumărelele

bruma vb., ind. prez. 3 sg. brumea

brumărea s. f., art. brumăreaua, g.-d. art. brumărelei; pl. brumărele

Enciclopedice

BRUMĂRELE (< brumă) s. f. Plante erbacee ornamentale din genul Phlox, răspîndite în general în America de Nord, cu frunze întregi, flori purpurii, roz, albe sau liliachii, dispuse în panicul, și cu fructe capsule.

PHLOX L., BRUMĂRELE, SCÎNTEIUȚE, fam. Polemoniaceae. Gen originar din America de N, și U.R.S.S., cca 58 specii, erbacee sau subfrutescente, vivace, mai rar anuale, erecte sau repente. Frunze întregi, la baza plantelor, opuse, spre vîrf alterne, sau toate opuse. Flori de diferite culori (caliciu cu 5 sepale, tubulat sau campanulat, corolă întinsă, tub floral subțire, lung, petale egale, nedentate, dentate sau crestate, 5 stamine care nu ies din floare, intercalate la distante diferite, ovar cu 3 loji, fiecare cu 1-5 ovule) dispuse în corimb. Capsulă ovată cu 3 clape.

Phlox paniculata L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori mari, roșii-violete, albe sau pătate, roze, roșii, violete, albastre în diferite tonuri, unicolore sau bicolore, ușor mirositoare (caliciu cu 5 dinți acuminați, corolă cu tub lung 5-lobată, 5 stamine de lungimi diferite), în panicule multiflore, dense, piramidale, terminale pe tulpină. Frunze simple, acuminat-eliptice sau ovat- lanceolate. Plantă erbacee, perenă cu tulpină glabră, erectă, rigidă și pătată, înaltă pînă la 1 m.

Sinonime

BRUMĂREA s. v. scânteiuță.

BRUMĂREA s. (BOT.; Phlox drummondi și paniculata) (reg.) rotocoale (pl.), sămăchișă, scânteiuță, scaunul-Domnului.

BRUMĂREA s. (BOT.; Phlox drummondi și paniculata) (reg.) rotocoale (pl.), sămăchișă, scînteiuță, scaunul-Domnului.

brumărea s. v. SCÎNTEIUȚĂ.

Intrare: brumare
brumare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brumare
  • brumarea
plural
  • brumări
  • brumările
genitiv-dativ singular
  • brumări
  • brumării
plural
  • brumări
  • brumărilor
vocativ singular
plural
Intrare: brumărea
brumărea substantiv feminin
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brumărea
  • brumăreaua
plural
  • brumărele
  • brumărelele
genitiv-dativ singular
  • brumărele
  • brumărelei
plural
  • brumărele
  • brumărelelor
vocativ singular
plural
Phlox drummondi biologie
compus
  • Phlox drummondi
Phlox paniculata park  nomenclatura binară
compus
  • Phlox paniculata
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brumaverb

rar
  • 1. intranzitiv A cădea brumă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv A (se) acoperi cu brumă sau cu ceva care seamănă cu bruma. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Verde frunzuță... Cît o ninge ș-o brumează, Ea e tot mîndră și creață. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 21. DLRLC
    • format_quote figurat Peste munții brumați de lună era o tăcere tare ca piatra, o tăcere pustie. DAN, U. 207. DLRLC
etimologie:
  • brumă DEX '09 DEX '98

brumărea, brumărelesubstantiv feminin

  • 1. Numele a două plante erbacee ornamentale cu flori diferit și viu colorate și cu miros plăcut (Phlox paniculata și drummondi). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: scânteiuță
etimologie:
  • Brumă + -ărea. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.