opțiuni
  • info

4 definiții pentru brumare

Explicative DEX

bruma vb. I. 1 intr. A cădea brumă. La mijlocul lui septembrie a brumat ușor (AGÂR.). 2 tr., refl. A (se) acoperi cu brumă sau cu ceva care seamănă cu bruma. • prez.ind. pers. 3 -ează. /brumă + -a.

BRUMA, pers. 3 brumează, vb. I. (Rar) 1. Intranz. A cădea brumă (1). 2. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu brumă (1) sau cu ceva care seamănă cu bruma. – Din brumă.

A BRUMA ~ează 1. intranz. rar A cădea brumă. 2. tranz. A acoperi cu brumă. /Din brumă

Ortografice DOOM

bruma vb., ind. prez. 3 sg. brumează

Intrare: brumare
brumare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brumare
  • brumarea
plural
  • brumări
  • brumările
genitiv-dativ singular
  • brumări
  • brumării
plural
  • brumări
  • brumărilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brumaverb

rar
  • 1. intranzitiv A cădea brumă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv A (se) acoperi cu brumă sau cu ceva care seamănă cu bruma. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Verde frunzuță... Cît o ninge ș-o brumează, Ea e tot mîndră și creață. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 21. DLRLC
    • format_quote figurat Peste munții brumați de lună era o tăcere tare ca piatra, o tăcere pustie. DAN, U. 207. DLRLC
etimologie:
  • brumă DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.