22 de definiții pentru brocart brocard brocat (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

brocart sn [At: IORGA, N. R. 1332 / V: ~rd, ~at / E: fr brocart] Stofă de mătase înflorată sau ornamentată cu fir de aur sau de argint Si: (îvp) frenghie.

BROCÁRT, (2) brocarturi, s. n. 1. Țesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată cu fire de aur ori de argint; frenghie. 2. Sortiment dintr-o astfel de țesătură. [Var.: brocát s. n.] – Din fr. brocart.

BROCÁRT, brocarturi, s. n. Țesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată cu fire de aur ori de argint; frenghie. [Var.: brocát s. n.] – Din fr. brocart.

BROCÁRT, brocarturi, s. n. Stofă de mătase cu flori sau ornamente țesute cu fir de aur, de argint sau de mătase. Țesătură de brocart muiată-n fir. MACEDONSKI, O. I 163. – Variante: brocárd, brocát (DUMITRIU, B. F. 37) s. n.

BROCÁRT, brocarturi, s. n. Stofă cu flori sau ornamente țesute cu fire de aur, de argint sau de mătase. – Fr. brocart.

BROCÁRT s.n. Stofă ornamentală cu fir de aur, de argint etc. ♦ Țesătură de bumbac sau de in folosită pentru lenjerie de pat. [Pl. -turi, var. brocard, brocat s.n. / < fr. brocart, cf. it. broccato].

BROCÁRT s. n. țesătură de mătase, ornamentată cu fir de aur sau de argint. (< fr. brocart)

BROCÁRT ~uri n. 1) Țesătură de calitate superioară ornamentată, mai ales cu fir de aur, folosită pentru draperii și îmbrăcăminte de gală. 2) la pl. Varietăți ale unei astfel de țesături. /<fr. brocart

BROCÁT s. n. v. brocart.

BROCÁRD s.n. v. brocart.

brocat n. stofă de mătase țesută cu un amestec de diferite culori și cu aur sau argint, împodobită cu flori și figuri (= fr. brocart).

*brocát, -ă adj. (it. broccato, fr. brocart). Brodat cu matasă cu aur saŭ argint: rochie, pînză brocată. Brocat, s.n., pl. urĭ. Stofă brocată, frenghie, serasir, zarpa, șahmara orĭ cutnie. – Și -art și -ard (după fr.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

brocárt s. n., (sorturi) pl. brocárturi

brocárt s. n., pl. brocárturi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BROCÁRT s. (pop.) zarafir, (înv.) frenghie, șahmarand, zarpa. (Rochie de ~.)

arată toate definițiile

Intrare: brocart
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brocart
  • brocartul
  • brocartu‑
plural
  • brocarturi
  • brocarturile
genitiv-dativ singular
  • brocart
  • brocartului
plural
  • brocarturi
  • brocarturilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brocard
  • brocardul
  • brocardu‑
plural
  • brocarduri
  • brocardurile
genitiv-dativ singular
  • brocard
  • brocardului
plural
  • brocarduri
  • brocardurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brocat
  • brocatul
  • brocatu‑
plural
  • brocaturi
  • brocaturile
genitiv-dativ singular
  • brocat
  • brocatului
plural
  • brocaturi
  • brocaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

brocart brocard brocat

  • 1. (numai) singular Țesătură de mătase de calitate superioară, înflorată sau ornamentată cu fire de aur ori de argint.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: frenghie un exemplu
    exemple
    • Țesătură de brocart muiată-n fir. MACEDONSKI, O. I 163.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Țesătură de bumbac sau de in folosită pentru lenjerie de pat.
      surse: DN
  • 2. Sortiment dintr-o astfel de țesătură.
    surse: DEX '09

etimologie: