9 definiții pentru briptă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRÍPTĂ, bripte, s. f. (Reg.) Cuțit sau briceag primitiv, cu mâner de lemn. ◊ Expr. A lua (pe cineva) la briptă = a bate (pe cineva). – Din sb. britva, ucr. brytva.

bríptă sf [At: JAHRESBER. III, 314 / V: ~iftă / Pl: ~te / E: srb britva] (Reg) 1 Briceag primitiv, cu mânerele de lemn. 2 Cuțit în formă de seceră, cu mâner la ambele capete și cu tăișul în afară, folosit de cojocar la curățatul pieilor. 3 (Îe) A lua Ia ~ A lua la bătaie.

BRÍPTĂ, bripte, s. f. (Reg.) Cuțit sau briceag primitiv, cu mâner de lemn. ♦ Expr. A lua (pe cineva) la briptă = a bate (pe cineva). – Din scr. britva, ucr. brytva.

BRÍPTĂ, bripte, s. f. (Olt., Ban., Bucov.) Cuțit sau briceag primitiv (cu mîner de lemn). Intrară în sală. Fum mult, să-l tai cu bripta și tot să nu vezi prin el. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 17/3. ◊ Expr. A lua (pe cineva) la briptă = a lua (pe cineva! la bătaie. Atuncea au luat oamenii pe drăguț la briptă, de l-au bătut pînă ce-au mărturisit toate. SBIERA, P. 236.

BRÍPTĂ, bripte, s. f. (Reg.) Cuțit sau briceag primitiv cu mâner de lemn. ◊ Expr. A lua (pe cineva) la briptă = a-l lua la bătaie. – Sb. britva, ucr. brytva.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bríptă (reg.) s. f., g.-d. art. bríptei; pl. brípte

bríptă s. f. g.-d. art. bríptei; pl. brípte


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bríptă (brípte), s. f. – Cuțit. Sb. britva (în Olt. și Banat) sau rut. brytva (în Bucov.). Cuvînt puțin obișnuit.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a lua la briptă expr. (reg.) a tăia cu cuțitul.

Intrare: briptă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • briptă
  • bripta
plural
  • bripte
  • briptele
genitiv-dativ singular
  • bripte
  • briptei
plural
  • bripte
  • briptelor
vocativ singular
plural

briptă

  • 1. regional Cuțit sau briceag primitiv, cu mâner de lemn.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Intrară în sală. Fum mult, să-l tai cu bripta și tot să nu vezi prin el. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 104, 17/3.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A lua (pe cineva) la briptă = a bate (pe cineva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bate attach_file un exemplu
      exemple
      • Atuncea au luat oamenii pe drăguț la briptă, de l-au bătut pînă ce-au mărturisit toate. SBIERA, P. 236.
        surse: DLRLC

etimologie: