Definiția cu ID-ul 538099:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BRIPTĂ, bripte, s. f. (Reg.) Cuțit sau briceag primitiv cu mîner de lemn. ◊ Expr. A lua (pe cineva) la briptă = a-l lua la bătaie. – Sb. britva, ucr. brytva.