2 intrări
24 de definiții
din care- explicative (19)
- morfologice (5)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BRILIANTÍNĂ s. f. v. briantină.
BRILIANTÍNĂ s. f. v. briantină.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BRILIANTÍNĂ s. f. v. briantină.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BRILIANTÍNĂ s. f. v. briantină.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
briliantínă sf vz briantină
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BRILIANTÍNĂ s.f. v. briantină.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
briliantină f. 1. praf pentru curățitul metalelor și al sticlelor; 2. un fel de cosmetic compus din uleiu de ricin, glicerină și spirt.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BRIANTÍNĂ s. f. Produs cosmetic gras, lichid sau de consistența unei paste, care servește pentru a da strălucire părului. [Pr.: bri-an-. – Var.: briliantină s. f.] – Din fr. brillantine.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BRILIANTÍN, -Ă, briliantini, -e, adj. (Înv.) Care strălucește ca briliantul (1). [Pr.: -li-an-] – Din briliant.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
briantínă sf [At: DA / V: brilian~, brilan~ / Pl: ~ne / E: fr brillantine] 1 Produs cosmetic pentru ungerea părului. 2 (Înv) Praf mineral cu care se curăță vasele de aramă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
briliantín, ~ă a [At: ALECSANDRI, P. III, 365 / Pl: ~i, ~e / E: briliant + -in] (Înv) Care strălucește ca briliantul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BRIANTÍNĂ s. f. Produs cosmetic gras, lichid sau de consistența unei paste, care servește pentru a da strălucire părului. [Pr.: bri-an- – Var.: briliantínă s. f.] – Din fr. brillantine.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BRILIANTÍN, -Ă, briliantini, -e, adj. (Înv.) Care strălucește ca briliantul (1).[Pr.: -li-an-] – Din briliant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
BRIANTÍNĂ s. f. Produs cosmetic lichid său în formă de pastă, parfumat, preparat din uleiuri sau grăsimi, care se întrebuințează la îngrijirea părului. – Pronunțat: bri-an-. – Variantă: briliantínă (DUMITRIU, V. L. 78) s. f.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BRILIANTÍN, -Ă, briliantini, -e, adj. (Învechit) Care strălucește ca briliantul. Pe-nfloritul ei obraz Luce-o rouă briliantină. ALECSANDRI, P. A. 191. – Pronunțat: -li-an-.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BRIANTÍNĂ s. f. Produs cosmetic uleios, care servește la îngrijirea părului. [Var.: briliantínă s. f.] – Fr. brillantine.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BRILIANTÍN, -Ă, briliantini, -e, adj. (Înv.) Care strălucește ca briliantul. – Din briliant1.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BRIANTÍNĂ s.f. Preparat cosmetic uleios și parfumat, întrebuințat la îngrijirea părului. [Pron. bri-an-, var. briliantină s.f. / < fr. brillantine].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BRIANTÍNĂ s. f. preparat cosmetic uleios și parfumat, folosit la îngrijirea părului. (< fr. brillantine)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
BRIANTÍNĂ ~e f. Produs cosmetic uleios și parfumat, folosit pentru a da strălucire părului. [G.-D. briantinei; Sil. bri-an-] /<fr. brillantine
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
BRILIANTÍN ~ă (~i, ~e) înv. Care are strălucire de diamant; strălucitor ca diamantul. [Sil. -li-an-] /Din briliant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
briliantin a. ca briliantul; pudră briliantină; fig. luce o rouă briliantină AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
briantină (bri-an-) s. f., g.-d. art. briantinei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
briliantin (înv.) (-li-an-) adj. m., pl. briliantini; f. briliantină, pl. briliantine
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
briantínă s. f. (sil. bri-an-), g.-d. art. briantínei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
briliantín adj. m. (sil. -li-an-), pl. briliantíni; f. sg. briliantínă, pl. briliantíne
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
briantină (i-a)
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
- silabație: bri-an-
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
- silabație: bri-li-an-tin
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
briantină, briantinesubstantiv feminin
- 1. Produs cosmetic gras, lichid sau de consistența unei paste, care servește pentru a da strălucire părului. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- brillantine DEX '09 DEX '98 DN
briliantin, briliantinăadjectiv
-
- Pe-nfloritul ei obraz Luce-o rouă briliantină. ALECSANDRI, P. A. 191. DLRLC
-
etimologie:
- briliant DEX '09 DEX '98