2 intrări

19 definiții

din care

Explicative DEX

BREVILOCVENT, -Ă, brevilocvenți, -te, adj. (Livr.) Scurt în expunere. – Din it. breviloquente.

BREVILOCVENȚĂ s. f. (Livr.) Însușirea de a fi brevilocvent. – Din it. breviloquenza.

BREVILOCVENȚĂ s. f. (Livr.) Însușirea de a fi brevilocvent. – Din it. breviloquenza.

brevilocent, ~ă a vz brevilocvent

brevilocență sf vz brevilocvență

brevilocvent, ~ă a [At: LM / V: (iuz) ~cent / Pl: ~nți, ~e / E: it breviloquente] (Liv) Scurt în expunere.

brevilocvență sf [At: LM / V: (iuz) ~cență / Pl: ~țe / E: it breviloquenza] (Liv) Scurtime în expunere.

brevilocvent, -ă adj. (despre vorbire) Scurt. Expunere brevilocventă. • pl. -ți, -te. /<it. breviloquente.

brevilocvență s.f. Însușirea de a fi laconic, brevilocvent. • /<it. breviloquenza.

BREVILOCVENT, adj. (Livr.) Scurt în expunere. – Din it. breviloquente.

BREVILOCVENT, -Ă adj. (Despre vorbire) Scurt. [Cf. it. breviloquente].

BREVILOCVENȚĂ s.f. Vorbire scurtă; brahilogie. [< germ. Breviloquenz, cf. lat. brevus – scurt, eloquentia – elocvență].

BREVILOCVENT, -Ă adj. (despre vorbire) scurt. (< it. breviloquente)

BREVILOCVENȚĂ s. f. vorbire concisă; brahilogie. (< it. breviloquenza)

Ortografice DOOM

brevilocvență (livr.) s. f., g.-d. art. brevilocvenței

brevilocvență (livr.) s. f., g.-d. art. brevilocvenței

brevilocvent adj. m., pl. brevilocvenți; f. sg. brevilocventă, pl. brevilocvente

brevilocvență s. f., g.-d. art. brevilocvenței

Jargon

BREVILOCVENȚĂ s. f. (cf. fr. bréviloquence, germ. Breviloquenz, lat. brevis eloquentia): vorbire scurtă, concisă, concentrată.

Sinonime

BREVILOCVENȚĂ s. brahilogie.

Intrare: brevilocvent
brevilocvent adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brevilocvent
  • brevilocventul
  • brevilocventu‑
  • brevilocventă
  • brevilocventa
plural
  • brevilocvenți
  • brevilocvenții
  • brevilocvente
  • brevilocventele
genitiv-dativ singular
  • brevilocvent
  • brevilocventului
  • brevilocvente
  • brevilocventei
plural
  • brevilocvenți
  • brevilocvenților
  • brevilocvente
  • brevilocventelor
vocativ singular
plural
brevilocent
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: brevilocvență
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brevilocvență
  • brevilocvența
plural
genitiv-dativ singular
  • brevilocvențe
  • brevilocvenței
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brevilocență
  • brevilocența
plural
genitiv-dativ singular
  • brevilocențe
  • brevilocenței
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brevilocvent, brevilocventăadjectiv

  • 1. livresc Scurt în expunere. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

brevilocvențăsubstantiv feminin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.