11 definiții pentru brevilocvență
din care- explicative (6)
- morfologice (3)
- relaționale (1)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BREVILOCVENȚĂ s. f. (Livr.) Însușirea de a fi brevilocvent. – Din it. breviloquenza.
BREVILOCVENȚĂ s. f. (Livr.) Însușirea de a fi brevilocvent. – Din it. breviloquenza.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
brevilocvență sf [At: LM / V: (iuz) ~cență / Pl: ~țe / E: it breviloquenza] (Liv) Scurtime în expunere.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
brevilocvență s.f. Însușirea de a fi laconic, brevilocvent. • /<it. breviloquenza.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BREVILOCVENȚĂ s.f. Vorbire scurtă; brahilogie. [< germ. Breviloquenz, cf. lat. brevus – scurt, eloquentia – elocvență].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BREVILOCVENȚĂ s. f. vorbire concisă; brahilogie. (< it. breviloquenza)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
brevilocență sf vz brevilocvență
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
brevilocvență (livr.) s. f., g.-d. art. brevilocvenței
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
brevilocvență (livr.) s. f., g.-d. art. brevilocvenței
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
brevilocvență s. f., g.-d. art. brevilocvenței
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BREVILOCVENȚĂ s. brahilogie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
BREVILOCVENȚĂ s. f. (cf. fr. bréviloquence, germ. Breviloquenz, lat. brevis eloquentia): vorbire scurtă, concisă, concentrată.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
brevilocvențăsubstantiv feminin
- 1. Însușirea de a fi brevilocvent. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: brahilogie
etimologie:
- breviloquenza DEX '09 DEX '98 MDN '00