14 definiții pentru brebenoc bărbănoc


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BREBENÓC, brebenoci, s. m. (Bot.; reg.) Saschiu. – Din ucr. bervinok.

BREBENÓC, brebenoci, s. m. (Bot.; reg.) Saschiu. – Din ucr. bervinok.

brebenóc sn [At: MARIAN, O. II, 83 / V: barban~, bărbăn~, barb~, bărbănoacă, bărb~, belbinog, berbenog, bilbin~, borbă~, brăbăn~, breobenog, briban~, bribăn~ / Pl: ~oci / E: ucr барвиок, rs барвинок] (Bot; reg) 1 Saschiu (Vinca minor). 2 Saschiu (Vinca herbacea).

BREBENÓC, brebenoci, s. m. (Bot.) Saschiu. Pornesc la pădure după brebenoc, pînă a nu răsări soarele. SEVASTOS, N. 86. – Variantă: (regional) bărbănóc s. m.

BREBENÓC, brebenoci, s. m. (Bot.) Saschiu. – Ucr. bervinok.

bărbănóc sm vz brăbănoc

BĂRBĂNÓC s. m. v. brebenoc.

bărbănóc V. brăbănoc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

brebenóc (reg.) s. m., pl. brebenóci

brebenóc s. m., pl. brebenóci


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bărbănóc (-ci), s. m. – Varietate de saschiu (Vinca herbacea, Vinca minor). – Var. barbanoc, brăbănoc, brebenoc etc. De la un prototip sl. *barvinokŭ (< lat. pervinca), cf. rut., rus. barvinok, pol. barwinek (Miklosich, Fremdw., 77; Berneker 44).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

bărbănóc, -oace, -ci, (bărbânoc), s.n., s.m. – (bot.) Plantă ierboasă, perenă, cățărătoare, cu flori albastre sau violete; saschiu (Vinca minor): „Trăiește în pădure, la răcoare; se pune între pietrele fântânii; se fac cununi la mireasă” (Calendar, 1980: 65); „Fântână cu bărbânoc, / Mi-o făcut codru soroc” (idem: 70). ♦ (top.) Bărbânoc, fânațe în Băiuț și Strâmbu-Băiuț. – Din ucr. bervinok (DLRM, DEX); de la prototipul sl. *barvinokŭ, cf. ucr., rus. barvinok (DER). „Nu agreăm etimologia propusă de DM și reluată de DEX (ucr. bervinok). Credem că este un diminutiv de la breabăn, o altă denumire a plantei în discuție. De altfel, Dicționarul etimologic al limbii ucrainene (1982) înregistrează termenul barvinok pentru o altă plantă (Vinca Minor)” (Vișovan, 2008: 20). Ipoteza e confirmată indirect de Borza (1968: 180), când menționează brebeni, brebenoc ca alte denumiri pentru bărbânoc.

bărbănóc, -oace, -ci, (bărbânoc), s.n., m. – (bot.) Plantă ierboasă, perenă, cățărătoare, cu flori albastre sau violete. Saschiu (Vinca minor): „Trăiește în pădure, la răcoare; se pune între pietrele fântânii; se fac cununi la mireasă” (Calendar 1980: 65); „Fântână cu bărbânoc, / Mi-o făcut codru soroc” (idem: 70). – Din ucr. bervinok (DLRM, DEX); de la prototipul sl. *barvinoku, cf. ucr., rus. barvinok (DER). Vișovan (2002) menționează că bărbânoc este, în graiul lăpușean, denumirea populară a brebenului (Corydalis Marshalliana). Ipoteza e confirmată indirect de Borza (1968: 180), când menționează brebeni, brebenoc ca alte denumiri pentru bărbânoc.

Intrare: brebenoc
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brebenoc
  • brebenocul
  • brebenocu‑
plural
  • brebenoci
  • brebenocii
genitiv-dativ singular
  • brebenoc
  • brebenocului
plural
  • brebenoci
  • brebenocilor
vocativ singular
plural
bărbănoc substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bărbănoc
  • bărbănocul
  • bărbănocu‑
plural
  • bărbănoci
  • bărbănocii
genitiv-dativ singular
  • bărbănoc
  • bărbănocului
plural
  • bărbănoci
  • bărbănocilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

brebenoc bărbănoc

etimologie: