opțiuni
  • info
3 intrări
25 de definiții

Explicative DEX

BRAV, -Ă, bravi, -e, adj., s. m. 1. Adj. Viteaz, curajos, îndrăzneț. 2. S. m. (Rar) Asasin, tâlhar (aflat de obicei în slujba unui potentat) care teroriza și omora pentru bani; spadasin plătit. – Din fr. brave, it. bravo.

BRAV, -Ă, bravi, -e, adj., s. m. 1. Adj. Viteaz, curajos, îndrăzneț. 2. S. m. (Rar) Asasin, tâlhar (aflat de obicei în slujba unui potentat) care teroriza și omora pentru bani; spadasin plătit. – Din fr. brave, it. bravo.

brauă sf vz bravă

brav, ~ă [At: ALECSANDRI, P. II, 110/ Pl: ~e / E: fr brave] 1 a Viteaz. 2 sm (Îvr) Asasin plătit.

bravă sf [At: JAHRESBER. III, 314 / V: brauă / Pl: bravi / E: srb brava] (Reg) Broască a ușii.

brav, -ă adj., s.m. 1 adj. Care dă dovadă de curaj; viteaz, îndrăzneț. Oamenii lipsiți de sentimentul trecutului sînt mai bravi în fața morții (IBR.). ◊ (subst. m.) Îi întîmpinau pe bravii întorși de la luptă. 2 s.m. (înv.) Persoană care teroriza și omora pentru bani. • pl. -i, -e. /<fr. brave, it. bravo.

*BRAV adj. Viteaz, curagios: Mișel cu cei voinici Și ~ cu cei fugari (ALECS.).

❍BRAVĂ (pl. -ăvi) sf. Băn. Broască (la ușă) [srb.].

BRAV, -Ă, bravi, -e, adj. Viteaz, curajos, îndrăzneț. Nainte, brav popor de coreeni, Ne-nvinsă-i cauza dreaptă ce o aperi! FRUNZĂ, S. 40. ◊ (Substantivat) Chem bravii cu inima tare Ce știu spulbera stăvilare. TOMA, C. V. 309.

BRAV, -Ă, bravi, -e, adj. Viteaz, curajos, îndrăzneț. – Fr. brave (<it.).

BRAV, -Ă adj. Viteaz, curajos. // s.m. Asasin, tîlhar (aflat de obicei în slujba unui potentat) care omora și teroriza pentru bani; spadasin plătit. [< fr. brave, it. bravo].

BRAV, -Ă adj. viteaz, curajos, îndrăzneț. (< fr. brave)

BRAV ~ă (~i, ~e) Care dă dovadă de bărbăție și curaj; îndrăzneț; cutezător; curajos; viteaz. /<fr. brave, it. bravo

brav a. și m. viteaz, voinic: bravi, teribili sub armele lor brave AL.

*brav, -ă adj. (fr. brave, d. it. bravo, care vine din tema germanică brad-, sued. brad, iute. GrS. 1937, 283). Barb. Viteaz.

Ortografice DOOM

brav2 (asasin) (rar) s. m., pl. bravi

brav1 adj. m., pl. bravi; f. bravă, pl. brave

brav2 (asasin) (rar) s. m., pl. bravi

brav1 adj. m., pl. bravi; f. bravă, pl. brave

brav adj. m., s. m., pl. bravi; f. sg. bravă, pl. brave

Etimologice

brav (bravă), adv. – Viteaz, îndrăzneț. Fr. brave. – Der. brava, vb., din fr. braver; bravură, s. f., din fr. bravoure, it. bravura; bravo, interj. (foarte bine!, ura!) din it. bravo, în parte prin intermediul fr. bravo, cf. ngr. μπράβο, tc., bg. bravo.

Sinonime

BRAV adj. v. curajos.

BRAVĂ s. v. broască.

BRAV adj. curajos, cutezător, dîrz, inimos, îndrăzneț, neînfricat, semeț, viteaz, (livr.) intrepid, petulant, temerar, (rar) bărbat, (înv. și pop.) voinic, (înv.) hrăbor, neînfricoșat. (S-a dovedit ~ în luptă.)

bravă s. v. BROASCĂ.

Antonime

Brav ≠ fricos, laș, neîndrăzneț

Intrare: brav (adj.)
brav1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brav
  • bravul
  • bravu‑
  • bravă
  • brava
plural
  • bravi
  • bravii
  • brave
  • bravele
genitiv-dativ singular
  • brav
  • bravului
  • brave
  • bravei
plural
  • bravi
  • bravilor
  • brave
  • bravelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: brav (persoană)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brav
  • bravul
  • bravu‑
plural
  • bravi
  • bravii
genitiv-dativ singular
  • brav
  • bravului
plural
  • bravi
  • bravilor
vocativ singular
  • bravule
  • brave
plural
  • bravilor
Intrare: bravă
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bravă
  • brava
plural
  • bravi
  • bravile
genitiv-dativ singular
  • bravi
  • bravii
plural
  • bravi
  • bravilor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • brauă
  • braua
plural
  • braue
  • brauele
genitiv-dativ singular
  • braue
  • brauei
plural
  • braue
  • brauelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

brav, bravăadjectiv

  • 1. Care dă dovadă de curaj. DEX '09 MDA2 DEXI CADE DEX '98 DLRLC DLRM DN MDN '00 NODEX
    sinonime: curajos cutezător viteaz îndrăzneț antonime: fricos laș
    • format_quote Nainte, brav popor de coreeni, Ne-nvinsă-i cauza dreaptă ce o aperi! FRUNZĂ, S. 40. DLRLC
    • format_quote (și) substantivat Chem bravii cu inima tare Ce știu spulbera stăvilare. TOMA, C. V. 309. DLRLC
    • format_quote Oamenii lipsiți de sentimentul trecutului sînt mai bravi în fața morții. (IBR.) DEXI
    • format_quote (și) substantivat Îi întâmpinau pe bravii întorși de la luptă. DEXI
    • format_quote Mișel cu cei voinici Și brav cu cei fugari. (ALECS.) CADE
etimologie:

bravă, bravisubstantiv feminin

etimologie:

brav, bravisubstantiv masculin

  • 1. rar Asasin, tâlhar (aflat de obicei în slujba unui potentat) care teroriza și omora pentru bani; spadasin plătit. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DN
    sinonime: asasin spadasin tâlhar
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „bravi” (8 clipuri)
Clipul 1 / 8