opțiuni
  • info

13 definiții pentru bractee

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BRACTEE, bractee, s. f. Frunzișoară erbacee sau membranoasă, verde sau divers colorată, care se află la baza florilor. – Din fr. bractée, lat. bractea.

BRACTEE, bractee, s. f. Frunzișoară erbacee sau membranoasă, verde sau divers colorată, care se află la baza florilor. – Din fr. bractée, lat. bractea.

bractee sf [At: DEX2 / Pl: ~ / E: fr bractée, lat bractea] Frunză erbacee sau membranoasă, verde sau divers colorată, care se află la baza florilor.

bractee s.f. (bot.) Frunză erbacee sau membranoasă, de dimensiuni mici, care este de obicei verde sau incoloră și se află la baza florilor. • pl. -ee. /<fr. bractée, lat. bractĕa, -ae.

BRACTEE, bractee, s. f. Organ membranos, avînd forma unei frunzișoare, care se află la baza florilor. Bracteele acoperă bobocul înainte de înflorire.

BRACTEE, bractee, s. f. Organ membranos, avînd forma unei frunzișoare, care se află la baza florilor. – Fr. bractée (lat. lit. bractea).

BRACTEE s.f. Frunză modificată care se află la baza florilor. [Pron. -te-e, pl. -ee, -ei. / < fr. bractée].

BRACTEE s. f. frunză modificată la subsuoara căreia se formează o floare sau o inflorescență. (< fr. bractée)

BRACTEE ~ f. Frunzuliță verde sau divers colorată, aflată la baza florii. /<fr. bractée, lat. bractea

bractee f. Bot. frunzișoară ce înfășură florile înainte de îmbobocire.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

bractee s. f., art. bracteea, g.-d. art. bracteei; pl. bractee

bractee s. f., art. bracteea, g.-d. art. bracteei; pl. bractee

bractee s. f., art. bracteea, g.-d. art. bracteei; pl. bractee

bractee, pl. bractee

Intrare: bractee
bractee1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F142)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bractee
  • bracteea
plural
  • bractee
  • bracteele
genitiv-dativ singular
  • bractee
  • bracteei
plural
  • bractee
  • bracteelor
vocativ singular —
plural —
bractee2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F143)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bractee
  • bracteea
plural
  • bractei
  • bracteile
genitiv-dativ singular
  • bractei
  • bracteii
plural
  • bractei
  • bracteilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bractee, bracteesubstantiv feminin

  • 1. Frunzișoară erbacee sau membranoasă, verde sau divers colorată, care se află la baza florilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Bracteele acoperă bobocul înainte de înflorire. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.