opțiuni
  • info

2 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bortelire sf [At: MDA ms / V: ~til~ / Pl: ~ri / E: borteli] (Reg) Găurit1.

bortelire s.f. Acțiunea de a borteli și rezultatul ei. • pl. -i /v. borteli.

BORTELI, bortelesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A găuri. – Contaminare între bortă și sfredeli.

BORTELI, bortelesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A găuri. – Contaminare între bortă și sfredeli.

borteli vt [At: DA / V: ~tili / Pzi: ~lesc / E: bortă + sfredeli] (Reg) A găuri.

bortili v vz borteli

bortilire sf vz bortelire

borteli vb. IV. tr. (reg.; compl. indică obiecte din lemn, fier, pereți etc.) A face o gaură; a găuri, a sfredeli. • prez.ind. -esc. și bortili vb. IV. /bortă + sfredeli, prin contaminare.

bortili vb. IV. v. borteli.

BORTELI, bortelesc, vb. IV. Tranz. (Mold.) A borti. (În forma bortili) Glonțul... bortili perina pe care se rezăma. NEGRUZZI, S. I 21. Variantă: bortili vb. IV.

BORTILI vb. IV v. borteli.

BORTELI, bortelesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A borti. – Din bortă + sfredeli.

A BORTELI ~esc tranz. pop. A acoperi cu borți; a găuri. /bortă + a sfredeli

bortelì v. Mold. a găuri, a sfredeli.

bortelésc v. tr. (d. bortă cu term. din sfredelesc). Mold. sud. Bortesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

borteli (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bortelesc, 3 sg. bortelește, imperf. 1 borteleam; conj. prez. 1 sg. să bortelesc, 3 să bortelească

borteli (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bortelesc, imperf. 3 sg. bortelea; conj. prez. 3 să bortelească

borteli vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bortelesc, imperf. 3 sg. bortelea; conj. prez. 3 sg. și pl. bortelească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BORTELIRE s. v. găurire, găurit, perforare, perforat, perforație, scobire, scobit, sfredelire, sfredelit, străpungere, străpuns.

bortelire s. v. GĂURIRE. GĂURIT. PERFORARE. PERFORAT. PERFORAȚIE. SCOBIRE. SCOBIT. SFREDELIRE. SFREDELIT. STRĂPUNGERE. STRĂPUNS.

BORTELI vb. v. găuri, perfora, scobi, sfredeli, străpunge.

borteli vb. v. GĂURI. PERFORA. SCOBI. SFREDELI. STRĂPUNGE.

Intrare: bortelire
bortelire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bortelire
  • bortelirea
plural
  • borteliri
  • bortelirile
genitiv-dativ singular
  • borteliri
  • bortelirii
plural
  • borteliri
  • bortelirilor
vocativ singular —
plural —
bortilire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bortilire
  • bortilirea
plural
  • bortiliri
  • bortilirile
genitiv-dativ singular
  • bortiliri
  • bortilirii
plural
  • bortiliri
  • bortilirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: borteli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • borteli
  • bortelire
  • bortelit
  • bortelitu‑
  • bortelind
  • bortelindu‑
 singular plural
  • bortelește
  • borteliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bortelesc
 (să)
  • bortelesc
  • borteleam
  • bortelii
  • bortelisem
a II-a (tu)
  • bortelești
 (să)
  • bortelești
  • borteleai
  • borteliși
  • borteliseși
a III-a (el, ea)
  • bortelește
 (să)
  • bortelească
  • bortelea
  • borteli
  • bortelise
plural I (noi)
  • bortelim
 (să)
  • bortelim
  • borteleam
  • bortelirăm
  • borteliserăm
  • bortelisem
a II-a (voi)
  • borteliți
 (să)
  • borteliți
  • borteleați
  • bortelirăți
  • borteliserăți
  • borteliseți
a III-a (ei, ele)
  • bortelesc
 (să)
  • bortelească
  • borteleau
  • borteliră
  • borteliseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bortili
  • bortilire
  • bortilit
  • bortilitu‑
  • bortilind
  • bortilindu‑
 singular plural
  • bortilește
  • bortiliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bortilesc
 (să)
  • bortilesc
  • bortileam
  • bortilii
  • bortilisem
a II-a (tu)
  • bortilești
 (să)
  • bortilești
  • bortileai
  • bortiliși
  • bortiliseși
a III-a (el, ea)
  • bortilește
 (să)
  • bortilească
  • bortilea
  • bortili
  • bortilise
plural I (noi)
  • bortilim
 (să)
  • bortilim
  • bortileam
  • bortilirăm
  • bortiliserăm
  • bortilisem
a II-a (voi)
  • bortiliți
 (să)
  • bortiliți
  • bortileați
  • bortilirăți
  • bortiliserăți
  • bortiliseți
a III-a (ei, ele)
  • bortilesc
 (să)
  • bortilească
  • bortileau
  • bortiliră
  • bortiliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bortelire, bortelirisubstantiv feminin

borteli, bortelescverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.