2 intrări
13 definiții
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
- enciclopedice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BORȚ, borțuri, s. n. (Reg.) Pântecele femeii gravide. – Et. nec.
BORȚ, borțuri, s. n. (Reg.) Pântecele femeii gravide. – Et. nec.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
borț1 sn [At: ISPIRESCU, L. 120 / V: (reg) bârță sf / Pl: ~uri / E: nct] (Atm; pop) Pântecele femeii gravide.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
borț s.n. (reg.) 1 Burtă mare, umflată. ♦ Pîntecele femeii însărcinate. • pl. -uri. /sg. refăcut după burți, pl. lui burtă.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BORȚ (pl. -țuri) sn. pop. Pîntecele umflat al femeii însărcinate: Cum o să mă înfățișez eu acum înaintea tată-meu cu ~ul la gură? (ISP.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
BORȚ, borțuri, s. n. (Reg.) Pîntecele umflat al femeii însărcinate.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
BORȚ ~uri f. pop. Pântece de femeie gravidă. /Orig. nec.
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
borț n. burtă mare (din sarcină): cu borțul la gură ISP. [Singular refăcut din pl. borți = burți].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
borț n., pl. urĭ (din borțos). Munt. Triv. Pîntece mare (la femeile grávide).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
borț (reg.) s. n., pl. borțuri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
borț (reg.) s. n., pl. borțuri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
borț s. n., pl. borțuri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
borț (borțuri), s. n. – Burtă, pîntece, mai ales cel al femeilor însărcinate. Creație expresivă, bazată pe de o parte pe consonanța brf, blf, care indică ideea de „masă moale sau flască” (cf. bîrfi, bolfă), și pe de alta pe rădăcina expresivă borh- (ghiorț-), care exprimă zgomotul ghiorțăiturilor. Se știe că „în general, numele date abdomenului sînt de origine obscură” (Meillet-Ernout, abdomen); în acest caz, pare să fi servit drept punct de plecare ideea de „zgomot al mațelor”, ca în burduf și burdihan (pentru imaginea de „masă moale” = „pîntece”, cf. burfă). În pofida oscilațiilor multor filologi, nu este posibilă să se despartă borț de burtă, s. f. (pîntece), care este un sing. regresiv, format de la pl. borți, burți. Totuși, DAR consideră îndoielnică această relație, și sugerează pentru borț o der. de la alb. bark, la o rădăcină indo-europeană *bher- „a duce” (cf. Meyer 27). După Densusianu, GS, I, 350, rădăcina burd- (de la burduf) s-a contaminat probabil cu bute; Pascu, Arch. Rom., VII, 566, pleacă de la bg. tărbuch, a cărui legătură cu rom. pare îndoielnică. Giuglea, Dacor., IV, 1554, pune în legătură pe burtă cu gr. ßαρύτηζ; în vreme ce Diculescu 177 (urmat de Gamillscheg, Rom. Germ., II, 260), se gîndește la got. sau gepidicul baurthei (› germ. Bürde „greutate, povară”), sau la dan. bür „sînul mamei” (cf. burduf). În sfîrșit, Lahovary 319 consideră cuvîntul ca fiind anterior epocii indo-europene, pe cînd Rohlfs, Differenzierung, 24, continuă să-l considere „obscur”. Este cuvînt general folosit, cu excepția Trans. de Nord (ALR, 42). Der. borțoi, s. m. (Banat, piatră, bolovan); borțos, adj. (burtos); borțoșa, vb. (a lăsa grea; în Arg., a înrăutăți, a ieși prost); îmborțoșa, vb. (a se îngrășa; Arg., a ieși prost); burtă, s. f. (pîntece; convexitate); burtăverde, s. m. (burghez, materialist, epicurian); burtos, adj. (pîntecos). Bg. burta provine din rom. (Candrea, Elemente, 407; Capidan, Raporturile, 226).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
BORȚ. subst. cf. borțos. 1. Borțul (Glos; 17 B III 157). 2. Borțea, St. (Olt). 3. Borțoiul, Ioan (17 B I 292, IV 192). 4. Borțog (17 B III 379). 5. Borțun (17 B I 186, III 285).
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
borț, borțurisubstantiv neutru
- 1. Pântecele femeii gravide. DEX '98 DEX '09
etimologie:
- DEX '98 DEX '09