2 intrări
7 definiții
Explicative DEX
bonita vt [At: ENC. AGR. / Pzi: ~tez / E: ns cf bonitate] A determina valoarea economică a unui bun din gospodărie (mai ales capacitatea agricolă a solului).
bonita vb. I tr. (econ.) A stabili valoarea economică a unui bun. • prez.ind. -ez. /de la bonitate, prin derivare regresivă.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
bonită sf [At: DN3 / Pl: ~te / E: fr bonite] Specie de pește din care face parte tonul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
bonită s.f. (iht.) Specie de pești din Marea Mediterană, din care face parte tonul (Thunnus thynnis). • pl. -e. /<fr. bonite; cf. sp. bonito.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BONITĂ s.f. Specie de pește din care face parte tonul. [< fr. bonite].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BONITĂ s. f. specie de pești: tonul. (< fr. bonite)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
bonită s. f., pl. bonite
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: bonita
| verb (VT201) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
Intrare: bonită
bonită substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bonita, bonitezverb
- 1. A stabili valoarea economică a unui bun. MDA2 DEXI
etimologie:
- bonitate MDA2 DEXI
bonită, bonitesubstantiv feminin
- 1. Specie de pește din care face parte tonul. DN
etimologie:
- bonite DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.
Exemple de pronunție a termenului „bonita” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1