2 intrări

7 definiții

Explicative DEX

bonita vt [At: ENC. AGR. / Pzi: ~tez / E: ns cf bonitate] A determina valoarea economică a unui bun din gospodărie (mai ales capacitatea agricolă a solului).

bonita vb. I tr. (econ.) A stabili valoarea economică a unui bun. • prez.ind. -ez. /de la bonitate, prin derivare regresivă.

boni sf [At: DN3 / Pl: ~te / E: fr bonite] Specie de pește din care face parte tonul.

boni s.f. (iht.) Specie de pești din Marea Mediterană, din care face parte tonul (Thunnus thynnis). • pl. -e. /<fr. bonite; cf. sp. bonito.

BONI s.f. Specie de pește din care face parte tonul. [< fr. bonite].

BONI s. f. specie de pești: tonul. (< fr. bonite)

Ortografice DOOM

boni s. f., pl. bonite

Intrare: bonita
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bonita
  • bonitare
  • bonitat
  • bonitatu‑
  • bonitând
  • bonitându‑
singular plural
  • bonitea
  • bonitați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bonitez
(să)
  • bonitez
  • bonitam
  • bonitai
  • bonitasem
a II-a (tu)
  • bonitezi
(să)
  • bonitezi
  • bonitai
  • bonitași
  • bonitaseși
a III-a (el, ea)
  • bonitea
(să)
  • boniteze
  • bonita
  • bonită
  • bonitase
plural I (noi)
  • bonităm
(să)
  • bonităm
  • bonitam
  • bonitarăm
  • bonitaserăm
  • bonitasem
a II-a (voi)
  • bonitați
(să)
  • bonitați
  • bonitați
  • bonitarăți
  • bonitaserăți
  • bonitaseți
a III-a (ei, ele)
  • bonitea
(să)
  • boniteze
  • bonitau
  • bonita
  • bonitaseră
Intrare: bonită
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boni
  • bonita
plural
  • bonite
  • bonitele
genitiv-dativ singular
  • bonite
  • bonitei
plural
  • bonite
  • bonitelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bonita, bonitezverb

  • 1. economie A stabili valoarea economică a unui bun. MDA2 DEXI
etimologie:

boni, bonitesubstantiv feminin

  • 1. Specie de pește din care face parte tonul. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „bonita” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1