5 definiții pentru bonită
Explicative DEX
bonită sf [At: DN3 / Pl: ~te / E: fr bonite] Specie de pește din care face parte tonul.
bonită s.f. (iht.) Specie de pești din Marea Mediterană, din care face parte tonul (Thunnus thynnis). • pl. -e. /<fr. bonite; cf. sp. bonito.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
BONITĂ s.f. Specie de pește din care face parte tonul. [< fr. bonite].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BONITĂ s. f. specie de pești: tonul. (< fr. bonite)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
bonită s. f., pl. bonite
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: bonită
bonită substantiv feminin
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bonită, bonitesubstantiv feminin
- 1. Specie de pește din care face parte tonul. DN
etimologie:
- bonite DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.