13 definiții pentru bolniță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bólniță sf [At: PRAV. MOL. 33 / A și: -níță / Pl: ~țe, (înv) ~ice / E: vsl болница] 1 (Înv) Spital (pe lângă o mănăstire sau un așezământ de binefacere). 2 (Înv) Loc unde se izolează și se îngrijesc vitele bolnave. 3 Criptă în paradis. 4 Groapă comună.

BÓLNIȚĂ, bolnițe, s. f. (Înv.) Spital, infirmerie pe lângă o mănăstire sau pe lângă un așezământ de binefacere. ♦ Loc unde se izolau și se îngrijeau vitele bolnave. – Din sl. bolĭnica.

BÓLNIȚĂ, bolnițe, s. f. (Înv.) Spital (pe lângă o mănăstire sau un așezământ de binefacere). ♦ Loc unde se izolau și se îngrijeau vitele bolnave. – Din sl. bolĩnica.

BOLNIȚĂ, bolnițe, s. f. (Învechit și arhaizant) Spital (pe lîngă o mănăstire sau un așezămînt de binefacere); infirmerie. Eu slujesc la bolniță, unde avem priceput vraci de nebuni pe părintele Ifrim. SADOVEANU, F. J. 35 ♦ Locul unde se izolează și se îngrijesc vitele bolnave. Vitele în care a dat boala... se trimit la bolniță. I. IONESCU, D. 474.

BÓLNIȚĂ, bolnițe, s. f. (Înv. și arh.) Spital; infirmerie. – Slav (v. sl. bolĩnica).

bolniță f. infirmerie, într’o mânăstire. [Slav. BOLĬNIȚA].

bólniță f. pl. e (vsl. bolĭnica, sîrb. bolnica, rus. bolĭnica). Vechĭ. Spital, lazaret, infirmerie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bólniță^ (înv.) s. f., g.-d. art. bólniței; pl. bólnițe

bólniță s. f., g.-d. art. bólniței; pl. bólnițe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BÓLNIȚĂ s. v. infirmerie, spital.

bolniță s. v. INFIRMERIE. SPITAL.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bólniță (bólnițe), s. f. – Spital, azil. Sl. bolĭnica (Miklosich, Lexicon, 39). (Înv.).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

bólniță, bolnițe s. f. 1. (Înv.) Spital (pe lângă o m-re sau instituție de binefacere). 2. (Înv.) Loc apărat unde se izolează și se îngrijesc vitele bolnave. 3. (Azi) Biserică mică pe lângă o catedrală (episcopală). ♦ (La m-ri) Încăpere boltită (într-o parte a paraclisului) în care se păstrează, așezate la rând, craniile morților după dezgropare; criptă. – Din sl. bolĭnica.

Intrare: bolniță
bolniță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bolniță
  • bolnița
plural
  • bolnițe
  • bolnițele
genitiv-dativ singular
  • bolnițe
  • bolniței
plural
  • bolnițe
  • bolnițelor
vocativ singular
plural