29 de definiții pentru spital

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPITAL, spitale, s. n. Instituție medicală curativă-profilactică în care sunt tratați bolnavii, accidentații sau răniții. [Pl. și: spitaluri] – Din germ. Spital.

spital [At: PRAV. MOLD. 52r/15 / V: (îrg) șp~, șpitali, (înv) os~, ospitale, ~lie sf, ~ion sm, șpitaliu, ~iu, (reg) ispitai, is~, ispitaliu, ișpitaliu, ișpitai, ișp~, ișpitar, șpitai, șpita sf, șpitar sm / Pl: ~e, (înv) ~uri, (10) ~i sm / E: ngr σπιτάλι,, ger Spital, lat hospitale, fr hôpital; ispital, ișpital, ișpitar < mg ispitál(y)] 1 sn (Înv; șîs ~ pentru săraci, ~ de obște) Instituție filantropică în care erau primiți bolnavii sau bătrânii lipsiți de resurse materiale pentru îngrijire și tratament Si: (înv) bolniță (1). 2 sn Instituție medicală curativ profilactică, în care sunt îngrijiți și tratați oamenii bolnavi, răniți etc. și unde se studiază bolile Si: bolniță. 3 sn (Pex) Clădire în care își are sediul spitalul (2) Si: (înv) bolniță. 4 sn (Pex) Personalul dintr-un spital (2). 5 sn (Înv; îs) ~ de naștere Maternitate. 6 sn (Îs) ~ de psihiatrie, (fam) ~ de nebuni, (reg) șpitaru nebunilor, șpitala bolindă, ișpitar de bolânzi, șpital pentru ai nărozi Ospiciu. 7 sn Clădire special amenajată în care sunt îngrijite animalele bolnave Si: (înv) bolniță (2) 8 sn (Arg) Închisoare. 9 sn (Arg) Palton. 10 sm (Îvr; îf ~iu) Infirmier.

SPITAL, spitale, s. n. Instituție medicală în care sunt internați bolnavii, accidentații sau răniții. [Pl. și: spitaluri] – Din germ. Spital.

SPITAL, spitale, s. n. Instituție medicală în care sînt internați bolnavii, accidentații sau răniții pentru a fi îngrijiți. Prietenul tău e dus la spital; o să se facă sănătos. SADOVEANU, M. C. 109. Doctorul... e hotărît să mă trimeată în țară la spital. CAMIL PETRESCU, U. N. 343. El muri în spitalul de alienați – palid, mut pînă-n ultimul moment, preocupat pare că de a ascunde un secret mare. EMINESCU, N. 40. ◊ Spital unificat v. unificat.Pl. și: spitaluri (SAHIA, N. 118, GOLESCU, Î. 32). – Variantă: (regional) șpitai (HODOȘ, P. P. 131) s. n.

SPITAL s.n. Instituție medicală în care sunt internați și tratați bolnavii. [< germ. Spital].

SPITAL s. n. instituție medicală în care sunt internați și tratați bolnavii. (< germ. Spital)

SPITAL ~e n. 1) Instituție curativ-profilactică, în care bolnavii sunt internați pentru a li se acorda asistența medicală necesară. 2) Clădire în care se află această instituție. /<germ. Spital, lat. hospitale, fr. hôpital

spital n. casă de primit și de îngrijit bolnavii lipsiți de mijloace. [Nemț. SPITAL].

spitál n, pl. e (ngr. spitáli, d. it. spedale, ospedale, ospitale, care vine d lat. hospitale, de unde vine și fr. hôpital, germ. spital, rus. gospitálĭ, rut. špitál, ung. ispotály. V. ospitalier, otel, ospăț). Casă de bolnavĭ: spitalele Spiridoniiĭ din Moldova, ale Eforiiĭ din București. – În nord șpital.

navă-spital s. f. (mar.) Navă amenajată ca spital ◊ Nava-spital «Britannicus» a fost torpilată de germani în 1916.” R.l. 24 XI 76 p. 6. ◊ „Primele două filme înfățișează peregrinările scafandrilor de pe «Calypso» pe nava-spital «Britanic» scufundată în 1916.” R.l. 4 I 78 p. 6; v. și Sc. 18 X 77 p. 5, R.l. 29 XII 77 p. 6 (din navă + spital, după fr. navire-hôpital; LTP)

policlinică-spital s. f. Spital care funcționează și ca policlinică ◊ Policlinica-spital are un laborator și o farmacie.” Sc. 24 XII 66 p. 2 (din policlinică + spital)

spital-policlinică s. n. Spital în care funcționează o policlinică ◊ „La Hârșova s-a dat în folosință un nou spital-policlinică. Sc. 24 XII 66 p. 2 (din spital + policlinică)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SPITAL s. (MED.) (înv.) bolniță, ospital.

SPITAL s. (MED.) (înv.) bolniță, ospital.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

spital (-le), s. f.1. Instituție medicală pentru îngrijirea bolnavilor. – 2. (Arg.) Palton, haină. – Var. spital, Trans. șpital. Mr. spital. It. ospitale, prin intermediul ngr. σπιτάλι, cf. tc. ispitalia, bg. spital și var. din germ. Spital, cf. sb., cr. špitalj, pol. szpital, mag. ispitály (Cihac, II, 392; Borcea 206; după părerea greșită a lui Graur, BL, XVI, 100, spital ar fi o falsă regresiune a lui șpital). – Der. spitalagiu, s. m. (infirmier); spitalagioaică, s. f. (infirmieră); spitalicesc, adj. (de spital).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

INSTITUȚII SANITARE. Subst. Spital, bolniță (înv.), clinică, policlinică. Sanatoriu, casă de sănătate (înv.), preventoriu, curatorium (înv.); stațiune, stațiune balneară, stațiune balneoclimaterică, băi. Casă de nașteri, maternitate. Casă de nebuni, ospiciu, balamuc, mărcuță (fam.). Leprozerie. Lazaret (rar). Dispensar, ambulatoriu. Cabinet medical; cabinet dentar. Infirmerie. Circumscripție sanitară, circă (fam.). Salvare, ambulanță; caravană sanitară. Punct medical (sanitar), punct de prim ajutor. Sanepid. Institut de medicină. Institut de igienă. Academie medicală. Farmacie, spițerie (pop.), apotecă (reg.), potică (reg.); punct farmaceutic. Adj. Spitalicesc, clinic; sanatorial; ambulatoriu; sanitar, medical, medico-sanitar; balneoclimateric, balneoclimatic, balneologie. Vb. A spitaliza, a interna, a dispensariza. V. boală, doctor, însănătoșire, medicament, medicină, sănătate, tratament medical.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

spital, spitale s. n. 1. (intl., înv.) palton; pardesiu. 2. (friz., înv.) loțiune dezinfectantă aplicată după ras.

Intrare: spital
spital1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spital
  • spitalul
  • spitalu‑
plural
  • spitale
  • spitalele
genitiv-dativ singular
  • spital
  • spitalului
plural
  • spitale
  • spitalelor
vocativ singular
plural
șpitai1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N65)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șpitai
  • șpitaiul
  • șpitaiu‑
plural
  • șpitaie
  • șpitaiele
genitiv-dativ singular
  • șpitai
  • șpitaiului
plural
  • șpitaie
  • șpitaielor
vocativ singular
plural
șpital
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
spitalion
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
spitalie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
spitaiu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șpitai2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N67)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șpitai
  • șpitaiul
  • șpitaiu‑
plural
  • șpitaiuri
  • șpitaiurile
genitiv-dativ singular
  • șpitai
  • șpitaiului
plural
  • șpitaiuri
  • șpitaiurilor
vocativ singular
plural
spital2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spital
  • spitalul
  • spitalu‑
plural
  • spitaluri
  • spitalurile
genitiv-dativ singular
  • spital
  • spitalului
plural
  • spitaluri
  • spitalurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

spital, spitalesubstantiv neutru

  • 1. Instituție medicală curativă-profilactică în care sunt tratați bolnavii, accidentații sau răniții. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Prietenul tău e dus la spital; o să se facă sănătos. SADOVEANU, M. C. 109. DLRLC
    • format_quote Doctorul... e hotărît să mă trimeată în țară la spital. CAMIL PETRESCU, U. N. 343. DLRLC
    • format_quote El muri în spitalul de alienați – palid, mut pînă-n ultimul moment, preocupat pare că de a ascunde un secret mare. EMINESCU, N. 40. DLRLC
  • 2. Clădire în care se află această instituție. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.