3 intrări

29 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOIT1 s. n. (Fam.) Boire. – V. boi1.

BOÍT2, -Ă, boiți, -te, adj. (Reg.) Vopsit2; (fam.) fardat. – V. boi1.

boit3, ~ă a [At: HOGAȘ, DR. II, 80 / Pl: ~iți, ~e i / E: boi] 1 Vopsit. 2 (Asz; dep) Fardat. 3 (Fig) Fals.

boit2 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: boi] Boire.

boit1 sn [At: VAIDA / Pl: ~uri / E: mg bojt] (Reg) Ciucure.

BOÍT2, -Ă, boiți, -te, adj. (Reg.) Vopsit2; (fam.) fardat. – V. boi1.

BOÍT1 s. n. (Reg.) Boire. – V. boi1.

BOÍT s. n. Acțiunea de a boi; boire, vopsire.

BOÍT s. n. (Reg.) Boire. – V. boi1.

BOÍ1, boiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Reg.) A vopsi. 2. Refl. (Peior.; despre femei) A se farda, a se sulimeni. 3. Tranz. (Reg., fam.) A înșela, a păcăli. – Din boia (derivat regresiv).

BOÍ1, boiesc, vb. IV. 1. Tranz. (Reg.) A vopsi. 2. Refl. (Peior.; despre femei) A se farda, a se sulimeni. 3. Tranz. (Reg., fam.) A înșela, a păcăli. – Din boia (derivat regresiv).

BOÍ2, boiesc, vb. IV. Tranz. (Mold.) 1. A vopsi în culori. A boit firele de bumbac pentru urzeală.Refl. pas. La marginea drumului... Case nalte s-au zidit, Cîrciumioară s-a gătit Și frumos că s-a boit. TEODORESCU, P. P. 675. ♦ Refl. (Peiorativ, despre femei). A se sulemeni, a se farda. ◊ Tranz. Am gătit păpușa de bal... I-am făcut sprîncene... am boit-o cu roș. ALECSANDRI, T. I 133. 2. Fig. (Familiar) A înșela, a păcăli, atrage pe sfoară. Pe ist cu capra știu încaltea că bine l-am boit. CREANGĂ, P. 42.

BOÍ1, boiesc, vb. IV. Tranz. 1. A vopsi. ♦ Refl. (Peior., despre femei) A se farda. 2. (Fam.) A înșela, a păcăli. – Din boia.

A BOÍ ~iésc tranz. pop. 1) A acoperi cu vopsea; a vopsi. 2) (un colorant) A introduce într-o soluție pentru a da culoare; a vopsi. 3) A da cu fard; a vopsi; a farda; a machia. [Sil. bo-i] /Din boia

boì v. 1. a vopsi sau a colora stofe, lână, ață, etc.: lânuri boite fel de fel CR.; 2. pop. a înșela: bine l’am boit! 3. a se drege la față: am boit-o cu roșu AL. [V. boia].

boĭésc v. tr. (d. boĭa). Mold. Munt. est. Văpsesc. Fig. (Mold.) Înșel: l-a boit c’o capră șchĭoapă. A boĭ cuĭva ochiĭ, a-l înșela.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

boít adj. m. (sil. bo-it), pl. boíți; f. sg. boítă, pl. boíte

boí2 (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. boiésc, imperf. 3 sg. boiá; conj. prez. 3 să boiáscă

boí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. boiésc, imperf. 3 sg. boiá; conj. prez. 3 sg. și pl. boiáscă

arată toate definițiile

Intrare: boit (adj.)
boit1 (adj.) adjectiv
  • silabație: bo-it info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boit
  • boitul
  • boitu‑
  • boi
  • boita
plural
  • boiți
  • boiții
  • boite
  • boitele
genitiv-dativ singular
  • boit
  • boitului
  • boite
  • boitei
plural
  • boiți
  • boiților
  • boite
  • boitelor
vocativ singular
plural
Intrare: boit (s.n.)
  • silabație: bo-it info
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boit
  • boitul
  • boitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • boit
  • boitului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: boi (vb.)
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • boi
  • boire
  • boit
  • boitu‑
  • boind
  • boindu‑
singular plural
  • boiește
  • boiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • boiesc
(să)
  • boiesc
  • boiam
  • boii
  • boisem
a II-a (tu)
  • boiești
(să)
  • boiești
  • boiai
  • boiși
  • boiseși
a III-a (el, ea)
  • boiește
(să)
  • boiască
  • boia
  • boi
  • boise
plural I (noi)
  • boim
(să)
  • boim
  • boiam
  • boirăm
  • boiserăm
  • boisem
a II-a (voi)
  • boiți
(să)
  • boiți
  • boiați
  • boirăți
  • boiserăți
  • boiseți
a III-a (ei, ele)
  • boiesc
(să)
  • boiască
  • boiau
  • boi
  • boiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

boit (adj.)

etimologie:

boit (s.n.)

etimologie:

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRM

boi (vb.)

etimologie: