2 intrări

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BOCÁL s. n. v. pocal.

BOCÁL, bocale, s. n. (Transilv., Ban., Mold.) Pahar mare; cana. V. pocal. – Variantă: bocálă (SLAVICI, O. I 218) s. f.

BOCÁL, bocale, s. n. (Reg.) Pocal. ♦ Vas de sticlă, borcan. – Sb. bokal (<it.).

bocal n. Mold. și Tr. pahar mare. [Serb. BOKAL = it. bocale].

*bocál n., pl. e (fr. bocal, borcan, d. it. boccale, borcan, care vinde d. lat. bauca, cupă, báucalis f., vgr. baukalis, gen. -idos, și baukálion, clondir; ngr. bokáli și bukáli; germ. pokal, ung. bokál, cupă. V. boclă). Rar. Cupă, pahar. – Și pocal.

POCÁL, pocale, s. n. Vas de diferite forme și mărimi, cu deschizătură largă, folosit mai ales pentru băut. ♦ Conținutul unui pocal. [Pl. și: pocaluri.Var.: bocál s. n.] – Din germ. Pokal, sb. bokal.

pocal sn [At: ȚICHINDEAL, F: 167/19 / V: (reg) bocai, bo~ (Pl: ~uri, ~i) sm, boca sf / Pl: ~e / E: ger Pokal, srb bocal] 1 Vas de sticlă, de metal, de lut etc., cu deschizătură largă, de diferite forme și mărimi, de obicei cu picior, folosit mai ales pentru băut Vz cupă, pahar, potir. 2 (Udp „de”) Conținut al unui pocal (1). 3 (Reg; îf bocală) Butoiaș folosit la păstrarea sau la transportarea lichidelor.

POCÁL, pocale, s. n. Vas de diferite forme și mărimi, cu deschizătură largă, folosit mai ales pentru băut. ♦ Conținutul unui pocal. [Pl. și: pocaluri.Var.: bocál s. n.] – Din germ. Pokal, scr. bokal.

POCÁL, pocale, s. n. Pahar mare, cană; bocal. Erau trecătorii deoparte, la masa lor de belșug, cu pocale de aur și tipsii de argint, C. PETRESCU, R. DR. 3.

POCÁL ~e n. 1) Pahar mare (de metal, de sticlă etc.) cu gura largă, din care se bea, mai ales, vin. 2) Conținutul unui astfel de pahar. [Pl. și pocaluri] /<germ. Pocal, sb. bocal

pocal n. pahar: fiarbă vinul ’n cupe, spumege pocalul EM.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pocál s. n., pl. pocále/pocáluri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POCÁL s. (înv., în Mold.) coboc. (Bea vinul din ~.)

POCAL s. (înv., în Mold.) coboc. (Bea vinul din ~.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

bocál (bocale), s. n. – Pahar, cupă. – Var. (Trans.) bucal, pocal. Este cuvînt care trebuie să fi intrat în rom. prin diverse căi, cf. fr. bocal (din it. boccale); din it. provine și sb. bokal, mag. bokál (Miklosich, Fremdw., 78), cf. și tc. bukal. Var. se explică prin germ. Pokal.

Intrare: bocal
bocal2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bocal
  • bocalul
  • bocalu‑
plural
  • bocale
  • bocalele
genitiv-dativ singular
  • bocal
  • bocalului
plural
  • bocale
  • bocalelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boca
  • bocala
plural
  • bocale
  • bocalele
genitiv-dativ singular
  • bocale
  • bocalei
plural
  • bocale
  • bocalelor
vocativ singular
plural
Intrare: pocal
pocal1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pocal
  • pocalul
  • pocalu‑
plural
  • pocale
  • pocalele
genitiv-dativ singular
  • pocal
  • pocalului
plural
  • pocale
  • pocalelor
vocativ singular
plural
bocal2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bocal
  • bocalul
  • bocalu‑
plural
  • bocale
  • bocalele
genitiv-dativ singular
  • bocal
  • bocalului
plural
  • bocale
  • bocalelor
vocativ singular
plural
bocal1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bocal
  • bocalul
  • bocalu‑
plural
  • bocaluri
  • bocalurile
genitiv-dativ singular
  • bocal
  • bocalului
plural
  • bocaluri
  • bocalurilor
vocativ singular
plural
pocal2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pocal
  • pocalul
  • pocalu‑
plural
  • pocaluri
  • pocalurile
genitiv-dativ singular
  • pocal
  • pocalului
plural
  • pocaluri
  • pocalurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bocal bocală

etimologie:

pocal bocal (2)

  • 1. Vas de diferite forme și mărimi, cu deschizătură largă, folosit mai ales pentru băut.
    surse: DEX '09 sinonime: coboc
    • 1.1. Conținutul unui pocal.
      surse: DEX '09 NODEX
    • 1.2. Pahar mare.
      surse: DLRLC NODEX sinonime: bocal cană (vas) un exemplu
      exemple
      • Erau trecătorii deoparte, la masa lor de belșug, cu pocale de aur și tipsii de argint, C. PETRESCU, R. DR. 3.
        surse: DLRLC

etimologie: