8 definiții pentru bobușor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bobușór sm [At: PANȚU, PL.2 / Pl: ~i / E: bob + -ușor] 1 (Bot) Măzăriche (Vicia dumetorum). 2 (Bot) Oreșniță (Lathyrus tuberosus). 3-4 (Șhp) Bob1 (1) (mic) (Vicia fciba).

bobușor m. plantă din familia leguminoaselor, numită și măzăriche, ale cării boabe servesc de nutreț porumbeilor (Vicia lathyroides).

bobușór m. (d. bob). Orașniță.

oreșniță f. plantă leguminoasă, numită și bobușor. [Cf. slav. OREHŬ, nucă].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bobușór s. m., pl. bobușóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BOBUȘÓR s. v. lintea-pratului, măzăriche, oreșniță.

bobușor s. v. LINTEA-PRATULUI. MĂZĂRICHE. OREȘNIȚĂ.

Intrare: bobușor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bobușor
  • bobușorul
  • bobușoru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bobușor
  • bobușorului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)