3 intrări
20 de definiții

Explicative DEX

BOBIȚĂ, bobițe, s. f. Diminutiv al lui boabă. ♦ Cerculeț imprimat sau desenat. – Boabă + suf. -iță. Cf. sb. bobica.

bobință[1] sf vz bobiță

  1. Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall

bobit, ~ă a [At: JIPESCU, O. 39 / Pl: ~iți, ~e / E: bobi] 1 Ghicit în bobi. 2 Nimerit. 3 Găsit. 4 Potrivit.

bobiță sf [At: VARLAAM, C. 44 / Pl: ~țe / E: boabă + -iță] 1-6 (Șhp) Boabă (1-2, 5) (mică) Cf buburuză. 7 (Bot; șîc -ța-lupului sau ~ța-țapului) Dalac (Paris quadrifolia). 8 (Reg) Agrișă (Ribes Grassularia). 9 (Lpl) Picățele. 10 Aluniță. 11 Excrescență (pe piele). 12 (Bot; reg) Vuietoare (Empetrum nigrum). 13 Cerculeț imprimat sau desenat. 14 (Gmț; fig) Boabă (12).

boghiță sf [At: MÂNDRESCU, L. P. 219 / V: bobiță[1] / Pl: ~țe / E: boaghe + -iță] 1-6 (Șhp) Boaghe2 (1-3) (mică).

  1. Variantă care nu figurează ca intrare principală. — gall

bobiță s.f. Dim. al lui boabă. ♦ Cerculeț imprimat sau desenat. • pl. -e. /boabă + -iță; cf. srb. bobica.

BOBINȚĂ sf. Băn. 🌿 – BOBIȚĂ .

BOBIȚĂ (pl. -ițe) sf. 1 dim. BOABĂ; îi ieși în vîrful degetului o ~ de sînge (GRL.). 2 🌿 VUIETOARE 3 🌿 ~ sau BOBIȚA-LUPULUI – DALAC 4 pl. Picățele, puncte mici pe o stofă.

BOBIȚĂ, bobițe, s. f. Diminutiv al lui boabă. ♦ Cerculeț imprimat sau desenat. – Boabă + suf. -iță. Cf. scr. bobica.

BOBIȚĂ, bobițe, s. f. I. Diminutiv al lui boabă. 1. v. boabă (1). Bobiță de strugure. 2. v. boabă (2). Ploaia cu bobițele ei de gheață bătea toba în spinări, în căciuli. V. ROM. noiembrie 1953, 157. Poate mintea ta, sufletul tău n-a fost nici clar și limpede ca bobița de rouă. VISSARION, B. 276. II. 1. (De obicei la pl.) Desen în formă de punct rotund, care se detașează pe un fond de altă culoare; picățele. V. bulină. Rochie cu bobițe. ▭ Un fluture alb cu bobițe albastre. DELAVRANCEA, la TDRG. 2. Aluniță (pe piele).

BOBIȚĂ, bobițe, s. f. I. Diminutiv al lui boabă. II. 1. (La o stofă, pînză etc.) Picățea, punct. 2. Aluniță (pe piele).

bobíță f., pl. e (sîrb. bobica, d. bob, bob. V. bob). Bacă, boabă. Lucru care seamănă a bobiță, ca mărgelele, mărgăritarele ș.a.

Ortografice DOOM

bobiță s. f., g.-d. art. bobiței; pl. bobițe

bobiță s. f., g.-d. art. bobiței; pl. bobițe

bobiță s. f., g.-d. art. bobiței; pl. bobițe

Argou

bobiță, bobițe s. f. (dim.) 1. v. bobar. 2. vin.

Sinonime

BOBIȚĂ s. v. bacă, dalac, vuietoare.

BOBIȚĂ s. v. picățea.

BOBIȚĂ s. picățea, (pop.) puchițea, pui, (reg.) brobință. (~ pe un material textil.)

bobiță s. v. BACĂ. DALAC. VUIETOARE.

Intrare: bobit
bobit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bobit
  • bobitul
  • bobitu‑
  • bobită
  • bobita
plural
  • bobiți
  • bobiții
  • bobite
  • bobitele
genitiv-dativ singular
  • bobit
  • bobitului
  • bobite
  • bobitei
plural
  • bobiți
  • bobiților
  • bobite
  • bobitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: bobiță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bobiță
  • bobița
plural
  • bobițe
  • bobițele
genitiv-dativ singular
  • bobițe
  • bobiței
plural
  • bobițe
  • bobițelor
vocativ singular —
plural —
bobință substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bobință
  • bobința
plural
  • bobințe
  • bobințele
genitiv-dativ singular
  • bobințe
  • bobinței
plural
  • bobințe
  • bobințelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: boghiță
boghiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • boghiță
  • boghița
plural
  • boghițe
  • boghițele
genitiv-dativ singular
  • boghițe
  • boghiței
plural
  • boghițe
  • boghițelor
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bobiță
  • bobița
plural
  • bobițe
  • bobițele
genitiv-dativ singular
  • bobițe
  • bobiței
plural
  • bobițe
  • bobițelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bobit, bobităadjectiv

etimologie:
  • bobi MDA2

bobiță, bobițesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui boabă. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRLC DLRM
    • format_quote Bobiță de strugure. DLRLC
    • format_quote Ploaia cu bobițele ei de gheață bătea toba în spinări, în căciuli. V. ROM. noiembrie 1953, 157. DLRLC
    • format_quote Poate mintea ta, sufletul tău n-a fost nici clar și limpede ca bobița de rouă. VISSARION, B. 276. II. DLRLC
    • 1.1. Cerculeț imprimat sau desenat. DEX '09 MDA2 DEXI DEX '98 DLRLC DLRM
      • format_quote Rochie cu bobițe. DLRLC
      • format_quote Un fluture alb cu bobițe albastre. DELAVRANCEA, la TDRG. DLRLC
  • 2. botanică compus Bobița-lupului sau bobița-țapului = (Paris quadrifolia) MDA2
    sinonime: dalac
  • 3. regional (Ribes Grassularia) MDA2
    sinonime: agrișă
  • 4. Excrescență (pe piele). MDA2
  • 5. botanică regional (Empetrum nigrum) MDA2
    sinonime: vuietoare
etimologie:

boghiță, boghițesubstantiv feminin

etimologie:
  • boaghe + -iță MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.