opțiuni
  • info

2 intrări

15 definiții

din care

Explicative DEX

bobit, ~ă a [At: JIPESCU, O. 39 / Pl: ~iți, ~e / E: bobi] 1 Ghicit în bobi. 2 Nimerit. 3 Găsit. 4 Potrivit.

BOBI, bobesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A nimeri, a brodi. – Din bob1.

BOBI, bobesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A nimeri, a brodi. – Din bob1.

bobi vt [At: RĂDULESCU-CODIN / Pzi: ~besc / E: bob] 1 A ghici cu bobii. 2 A nimeri. 3 A da de urma cuiva. 4 A potrivi.

bobi vb. IV. tr. (reg.) 1 A ghici dînd cu bobii. 2 A nimeri, a găsi, a da de urma cuiva; a brodi. Umblară să găsească nuroră și o bobiră (ISP.). • prez.ind. -esc. /bob + -i.

BOBI (-besc) vb. tr. 1 A ghici dînd cu bobii 2 A nemeri, a potrivi: nu știu cum drege că le bobește bine (ISP.).

BOBI, bobesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A găsi, a afla. Umblară să găsească nuroră și o bobiră. ISPIRESCU, la TDRG.

BOBI, bobesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A găsi. – Din bob2.

bobì v. 1. a da cu bobii spre a ghici; 2. fig. a nemeri; umblară să găsească moara și o bobiră ISP.

bobésc v. intr. (d. bob). Munt. Ghicesc dînd în bobĭ. Fig. Nemeresc.

Ortografice DOOM

bobi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bobesc, 3 sg. bobește, imperf. 1 bobeam; conj. prez. 1 sg. să bobesc, 3 să bobească

bobi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bobesc; imperf. 3 sg. bobea; conj. prez. 3 să bobească

bobi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. bobesc, imperf. 3 sg. bobea; conj. prez. 3 sg. și pl. bobească

Argou

bobi, bobesc v. t. (intl.) a vedea, a observa.

Sinonime

BOBI vb. v. nimeri.

bobi vb. v. NIMERI.

Intrare: bobit
bobit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bobit
  • bobitul
  • bobitu‑
  • bobită
  • bobita
plural
  • bobiți
  • bobiții
  • bobite
  • bobitele
genitiv-dativ singular
  • bobit
  • bobitului
  • bobite
  • bobitei
plural
  • bobiți
  • bobiților
  • bobite
  • bobitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: bobi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bobi
  • bobire
  • bobit
  • bobitu‑
  • bobind
  • bobindu‑
 singular plural
  • bobește
  • bobiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • bobesc
 (să)
  • bobesc
  • bobeam
  • bobii
  • bobisem
a II-a (tu)
  • bobești
 (să)
  • bobești
  • bobeai
  • bobiși
  • bobiseși
a III-a (el, ea)
  • bobește
 (să)
  • bobească
  • bobea
  • bobi
  • bobise
plural I (noi)
  • bobim
 (să)
  • bobim
  • bobeam
  • bobirăm
  • bobiserăm
  • bobisem
a II-a (voi)
  • bobiți
 (să)
  • bobiți
  • bobeați
  • bobirăți
  • bobiserăți
  • bobiseți
a III-a (ei, ele)
  • bobesc
 (să)
  • bobească
  • bobeau
  • bobiră
  • bobiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

bobi, bobescverb

  • 1. regional Afla, brodi, găsi, nimeri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: afla brodi găsi nimeri
    • format_quote Umblară să găsească nuroră și o bobiră. ISPIRESCU, la TDRG. DLRLC
etimologie:
  • bob DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.