19 definiții pentru boți


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

boțí [At: NECULCE, ap. LET. II, 210/8 / Pzi: ~țesc / E: bot] 1-2 vtr (Mol) A (se) face boț. 3-4 vtr A (se) mototoli în mână Si: a (se) cocoloși, a (se) ghemui, a (se) glomozi, a (se) ponosi. 5 vt Aprinde la strâmtoare pe cineva Si: a înghesui. 6-7 vtr A (se) îngrămădi. 8-9 vtr A (se) aduna.

BOȚÍ, boțesc, vb. IV. Tranz. și refl. 1. A (se) mototoli. 2. Fig. A (se) zbârci, a (se) încreți (la față). – Din boț1.

BOȚÍ, boțesc, vb. IV. Tranz. și refl. 1. A (se) mototoli. 2. Fig. A (se) zbârci, a (se) încreți (la față). – Din boț1.

BOȚÍ, boțesc, vb. IV. Tranz. (Mold.) 1. (Cu privire la un lucru) A face boț, a mototoli. V. ghemui. Ea boți scrisoarea cu mîna. EMINESCU, N. 76. Domnilor, îmi boțiți hainele! ALECSANDRI, T. 760. ◊ Refl. Mi s-a boțit pălăria. 2. (Cu privire la fața omului) A zbîrci, a încreți. Vîrsta i-a boțit fața. ◊ Refl. Obrazul spîn și uscat se boți cu mărunte crețuri, în rîsul din totdeauna blajin. PETRESCU, R. DR. 13.

BOȚÍ, boțesc, vb. IV. Tranz. și refl. 1. A (se) mototoli. 2. A (se) zbârci, a (se) încreți. Obrazul spân și uscat se boți cu mărunte crețuri (C. PETRESCU). – Din boț1.

A BOȚÍ ~ésc tranz. A face să se boțească; a mototoli; a șifona. /Din boț

A SE BOȚÍ mă ~ésc intranz. A-și pierde netezimea; a se mototoli; a se șifona. /Din boț

BOȚI vb. (Mold.) 1. A prinde la strîmtoare, a înghesui pe cineva. Boțind pre varvari în balta ce era acolo, ca la 14 mii… au pierit. CANTEMIR, HR. L-au boțit la un gard și l-au prins viu. NECULCE; cf. CANTEMIR, IST. 2. A (se) îngrămădi, a (se) aduna, a (se) strînge. [Tina Nilului] în patruzeci de zile crescînd se boțește. CANTEMIR, IST.; cf. NECULCE. ◊ Fig. Și s-au boțit toate aceste [pîre]… asupra lui Constantin-Vodă la Poartă. NECULCE. Etimologie: boț + suf. -i. Vezi și boț, boțos. Cf. decăsi, îngloti (2). verb

boțì v. a strânge ca un ghem, a mototoli (mai ales de haine). [V. boț].

boțésc v. tr. (d. boț). Est. Fac boț, mototolesc (o hîrtie, o haĭnă). Iron. Zbîrcesc: bătrîneța l-a boțit. Vechĭ. Strîmtorez, prin la strîmtoare (un dușman). Grămădesc, adun, încheg, strîng la un loc. – Și îmboțesc (Șincaĭ). V. cĭoșmolesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

boțí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. boțésc, imperf. 3 sg. boțeá; conj. prez. 3 să boțeáscă

boțí vb., ind. prez. 1 sg. și pl. boțésc, imperf. 3 sg. boțeá; conj. prez. 3 sg. și pl. boțeáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

BOȚÍ vb. v. cuta, încreți, rida, zbârci.

boți vb. v. CUTA. ÎNCREȚI. RIDA. ZBÎRCI.

BOȚI vb. a (se) mototoli, a (se) șifona, (rar) a (se) cocoloși, (reg.) a (se) golomozi, a (se) mozoli, a (se) tîrnosi. (I s-au ~ pantalonii.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

boțí, boțesc, vb. tranz, refl. – A (se) face boț, a (se) mototoli, a (se) strânge. Termen specific subdialectului moldovenesc (Tratat, 1984: 231). – Din boț.

boțí, boțesc, vb. tranz, refl. – A (se) face boț, a (se) mototoli, a (se) strânge. – Din boț.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a boți mutra (cuiva) expr. a desfigura (pe cineva) în bătaie.

Intrare: boți
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • boți
  • boțire
  • boțit
  • boțitu‑
  • boțind
  • boțindu‑
singular plural
  • boțește
  • boțiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • boțesc
(să)
  • boțesc
  • boțeam
  • boții
  • boțisem
a II-a (tu)
  • boțești
(să)
  • boțești
  • boțeai
  • boțiși
  • boțiseși
a III-a (el, ea)
  • boțește
(să)
  • boțească
  • boțea
  • boți
  • boțise
plural I (noi)
  • boțim
(să)
  • boțim
  • boțeam
  • boțirăm
  • boțiserăm
  • boțisem
a II-a (voi)
  • boțiți
(să)
  • boțiți
  • boțeați
  • boțirăți
  • boțiserăți
  • boțiseți
a III-a (ei, ele)
  • boțesc
(să)
  • boțească
  • boțeau
  • boți
  • boțiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

boți

  • 1. A (se) mototoli.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mototoli șifona antonime: călca 3 exemple
    exemple
    • Ea boți scrisoarea cu mîna. EMINESCU, N. 76.
      surse: DLRLC
    • Domnilor, îmi boțiți hainele! ALECSANDRI, T. 760.
      surse: DLRLC
    • Mi s-a boțit pălăria.
      surse: DLRLC
  • 2. figurat A (se) zbârci, a (se) încreți (la față).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cuta rida zbârci (vb.) încreți 2 exemple
    exemple
    • Vârsta i-a boțit fața.
      surse: DLRLC
    • Obrazul spîn și uscat se boți cu mărunte crețuri, în rîsul din totdeauna blajin. PETRESCU, R. DR. 13.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • surse: DEX '09 DEX '98